intoarcere^[1] sf [At: CORESI EV. 29/28 / Pl: ~ri / E: intoarce] 1 Mishcare in jurul unei axe Si: intors¹ (1) invartire rasucire. 2 (Inv) Mers aparent al soarelui in forma de cerc Si: intors¹ (2). 3 Rasucire a resortului unui mecanism Si: intors¹ (3). 4 (Pop; spc; d. vitzei shi berbeci tineri) Castrare prin sucirea inauntru a organelor de reproducere Si: intors¹ (4) juganire scopire. 5 Orientare a corpului a unui obiect in alta directzie decat cea initziala Si: intors¹ (5). 6 Carmire. 7 (Is) ~a brazdei (unui ogor izlaz etc.) Aratura de toamna. 8 (Inv) Innebunire. 9 (Spc) Invartire a fanului astfel incat partea umeda de la pamant sa ajunga deasupra Si: intors¹ (8). 10 Imbracare pe dos Si: intors¹ (9). 11 Prefacere a unui obiect vestimentar scotzand la vedere dosul neuzat al stofei Si: intors¹ (10). 12 Rasfoire a filelor unei cartzi ale unui caiet etc. Si: intors¹ (11). 13 Schimbare a pozitziei unui corp culcat Si: intors¹ 14 Rasturnare a unei ambarcatzii Si: intors¹ (13). 15 (Inv) Indepartare. 16 (Ioc ducere) Inapoiere. 17 (Inv; ccd) Adresare catre cineva Si: intors¹ (16). 18 (Inv) Atragere de partea cuiva Si: intors¹ (17). 19 Reluare a alaptarii unui copil intzarcat Si: intors¹ (18). 20 Recidiva a unei stari maladive Si: intors¹ (19). 21 Revenire la cele spuse anterior Si: intors¹ (20). 22 Repetare a unui fapt Si: intors¹ (21). 23 (Inv; fig) Indreptare. 24 (Inv; fig) Convertire. 25 (Ivp) Transformare. 26 (Ivp) Schimbare a unei convingeri Si: intors¹ (25). 27 Retragere a unei promisiuni a unor cuvinte etc. Si: intors¹ (26) 28 Desfacere a unei logodne Si: intors¹ (27). 29 (Inv) Traducere dintro limba in alta Si: intors¹ (28). 30 (Inv; pex) Interpretare. 31 Restituire. 32 (Inv; ccd) Refuz. 33 Recashtigare a unei pierderi Si: intors¹ (32). 34 (Fig) Rasplatire a cuiva pe masura faptei Si: intors¹ (33). 35 (Inv) Rasfrangere asupra cuiva Si: intors¹ (34). 36 (Mtp) Desfacere a unui farmec Si: intors¹ (35) intorsatura (11). 37 (Mtp) Rasfrangere a unui farmec asupra celui care la facut Si: intors¹ (36). 38 (Pop) Micshorare. 39 (Pop) Manifestare ciclica a dorintzei naturale de a se imperechea la vite Si: intors¹ (38). 40 Mucezire a fanului Si: intors¹ (39). 41 Umezire a tutunului Si: intors¹ (40). 42 Revenire la punctul de plecare Si: intors¹ (41). 4344 Rasturnare (cu partea de jos in sus sau) de pe o parte pe alta Si: intors¹ (4243). modificata

INTOÁRCERE intoarceri s. f. Actziunea de a (se) intoarce shi rezultatul ei. 1. (In opozitzie cu plecare) Inapoiere revenire. Intoarcerea lui Magura stirni mare bucurie in toata unitatea. CAMILAR N. I 418. Mama lui hotara plecarile shi intoarcerile. SADOVEANU B. 92. La fiecare intoarcere din orash il intreba daca a gasit de lucru. SAHIA N. 93. 2. Indreptare spre un punct prin schimbarea directziei initziale; schimbare a directziei initziale. Pe aceste covoare se vedea Prahova alergind capricios facind abateri intoarceri shi varsind in jurul ei nishte gemete salbatice. BOLINTINEANU O. 413. 3. Invirtire rasucire. Intoarcerea minerului unui robinet. 4. Schimbare a pozitziei printro mishcare de rotatzie de rasucire. Ostashii fac exercitzii de intoarcere. 5. Schimbare a pozitziei (fireshti) intro pozitzie opusa celei vechi; rasturnare. Intoarcerea unui vas cu gura in jos. ◊ Intoarcerea mirishtii = executarea unei araturi putzin adinci imediat dupa recoltarea paioaselor.

intoarcere f. lucrarea de a intoarce shi rezultatul ei: revenire restituire.

intoárcere f. Actziunea de a saŭ de a se intoarce. Revenire spre locu de unde ai plecat inturnare.

intoarce [At: COD. VOR. 26/1 / V: (inv) toarce tuarce / Pzi: ~orc Ps: ~orsei Par: ~ors (inv) ~ort / E: ml intorquere] 12 vtr A (se) mishca in jurul unei axe Si: a (se) invarti Cf a toarce. 34 vtr A (se) suci. 5 vr (Ie) A se ~ intrun calcai A se invarti pe loc sprijinit intrun calcai. 6 vr (Fig; iae) A face un lucru repede. 7 vt (Ie) A ~ shurubul (cuiva) A umbla cu inshelatorii sau minciuni. 8 vt (Ie) A o ~ pe (sau la) shurub Ashi schimba atitudinea pentru a ieshi dintro incurcatura. 9 vt (Ie) A o ~ la viclenie (sau shiretlic) sau a ~ vreun vicleshug A recurge la shiretlicuri. 10 vt (Ie) A ~ sau a invarti negotzul sau comertzul A face afaceri comerciale. 11 vt (Spc) A invarti resortul unui mecanism. 1213 vt (Ie) A ~ cheia in broasca (A incuia sau) a descuia usha. 14 vt (Ie) A ~ ceasornicul A invarti resortul ceasului pentru a nu se opri. 1516 vtr A(shi) orienta pozitzia corpului facand o mishcare inversa decat cea precedenta Cf roti. 17 vr (D. cal; ie) A ~ inainte Ashi indrepta urechile inainte. 18 vr A face cu corpul o mishcare de rotatzie. 1920 vtr (SHie) A(shi) ~ ochii sau privirea A(shi) indrepta ochii sau privirea in alta directzie decat cea initziala. 2122 vt (Ie) A ~ cuiva capul (A prosti sau) a inshela pe cineva. 23 vt (Iae) A face pe cineva sa se indragosteasca. 24 vt (Ie) A ~ cuiva spatele (sau dosul ceafa) A pleca in mod ostentativ de langa cineva. 25 vt (Iae) A parasi pe cineva. 26 vr (Ie) Ashi ~ fatza de la cineva A parasi pe cineva. 2728 vtr (Ie) A (se) ~ inima cuiva A (se) imblanzi. 2930 vtr (Iae) A cashtiga increderea cuiva. 31 vr (Ie) A i se ~ matzele (sau stomacul) pe dos A i se face greatza scarba. 32 vr (Fig; iae) A fi dezgustat scarbit. 33 vt A oferi ceva cuiva care a oferit shi el ceva. 34 vt (Fig) A suci mintea cuiva. 35 vr (D. fiintze) A se invarti in jurul unui lucru. 36 vt A schimba pozitzia unui obiect ashezandul invers fatza de pozitzia anterioara sau fireasca Cf a rasturna. 37 vt (Ie) A ~ casa pe dos (sau cu susun jos) A rascoli totul in casa. 38 vt (Ie) A o ~ shi pe o parte shi pe alta A discuta amanuntzit o problema. 39 vt (Iae) A examina detaliat. 4042 vr (Ie) Ashi ~ cojocul pe dos Ashi arata (invidia sau) supararea pe fatza prin schimbarea in rau a atitudinii de pana atunci. 43 vr (Ie) Ashi ~ mantaua dupa vant Ashi schimba atitudinea in functzie de imprejurari. 44 vt (Ie) A ~ punga pe dos A cheltui totzi banii. 45 vt A da filele unui caiet ale unei cartzi etc. inainte sau inapoi. 46 vt (Ie) A ~ foaia sau a (o) ~ pe foaia cealalta (sau pe alta struna) Ashi schimba atitudinea devenind mai ferm mai sever. 47 vr (D. luntre) A se rasturna. 48 vr A da corpului alta pozitzie mai ales in somn. 49 vt A imbraca o haina pe dos. 50 vt A preface un obiect vestimentar transformandui dosul neuzat in fatza. 51 vt A invarti paiele fanul etc. astfel incat partea umeda de la pamant sa ajunga deasupra. 52 vt A ara din nou un ogor. 53 vr (Fig; d. oameni) A se indeparta de... 54 vr A se despartzi de... 5556 vtr (A face sa se inapoieze sau) a se inapoia de unde a plecat. 57 vt A atrage. 58 vt (Ie) A ~ pe cineva de la moarte A salva pe cineva de la moarte. 59 vt (Ie) A ~ de la tzatza A intzarca. 60 vt (Ie) A ~ un copil intzarcat A lasa un copil intzarcat sa suga din nou. 61 vt (Gmtz; ie) A ~ porcii A sforai in somn. 62 vt Ai reveni boala cuiva abia vindecat. 63 vr A reveni la locul initzial. 64 vt (Ie) A i se ~ cuiva mancarea A avea o indigestie. 65 vr A reveni la cele spuse anterior. 66 vr A se indrepta spre un punct schimband radical pozitzia initziala. 6768 vtr (Inv) A (se) abate de la un rau spre a reveni la o viatza cinstita Si: a (se) indrepta. 6970 vtr (A readuce pe cineva sau) a reveni la o credintza Si: a (se) converti. 7172 vtr (Pop) (A face pe cineva sashi schimbe sau) ashi schimba hotararea. 73 vt (Ie) A ~ pe cineva can dulap A stapani cu totul pe cineva. 74 vt A retrage o vorba promisiune etc. 75 vt A reveni asupra unei decizii. 7677 vtr (Pop) A (se) transforma. 78 vr (Ie) A i se ~ cuiva mania Ai trece cuiva supararea. 79 vr A reveni la sentimente mai bune. 80 vr (Ie) A (i) se ~ cuiva inima A i se schimba cuiva dispozitzia Si: a se imblanzi a se muia. 81 vt A influentza. 82 vt (Ie) A ~ logodna A desface logodna. 83 vr (Ie) Ashi ~ vorba Ashi retrage cele spuse. 84 vt (Ie) A ~ targul A anula o intzelegere. 85 vt (Inv) A traduce. 86 vt (Inv; pex) A rastalmaci. 87 vt A rasuci de pe o parte pe alta. 8889 vtr (Ie) A (se) ~ pe dos A (se) supara foarte tare. 9091 vtr (Iae) A (se) tulbura. 9293 vtr (Iae) A (se) bosumfla. 94 vi A raspunde. 95 vt (Ie) A ~ vorba A replica cu ostentatzie cu impertinentza. 96 vt A da inapoi un lucru Si: a restitui. 97 vr (Ie) Ashi ~ paralele A reintra in posesia unor bani pierdutzi. 98 vr (Ie) Ashi ~ paguba (sau cheltuiala) A recashtiga pierderea cheltuiala. 99 vt (Ie) A ~ vizita A raspunde printro vizita la o alta primita anterior. 100 vt A rasplati pe cineva pentru o fapta buna sau rea. 101 vt (Inv; ccd) A refuza. 102 vr A se rasfrange asupra... 103 vt (Pop; ie) A ~ un farmec A desface un farmec. 104 vr A da inapoi. 105 vr A se micshora. 106 vt (Pop) A castra. 107 vr (D. fan) A mucezi. 108 vr (D. tutun) A se umezi.

INTOÁRCE intórc vb. III. I. 1. Refl. A veni inapoi de unde a plecat; a reveni a se inapoia. Se prefacuse a merge la tirg dar sentorsese pe ocolite prin cine shtie cite papushoaie. CAMILAR TEM. 263. Treceau oamenii care se intorceau de la lucru shi cintecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU O. I 268. Omul acesta sentoarce astazi catre sat. ARGHEZI P. T. 9. ◊ (Intarit prin adv. «inapoi») Acei nobili din Ardeal care fugisera shi acum cereau iertare voind a se intoarce inapoi. BALCESCU O. II 271. ♦ Tranz fact. (Cu privire la fiintze) A face sa revina (la locul) de unde a plecat a aduce inapoi a readuce. Lau luat; da il intoarcem noi... nai grija. SADOVEANU Z. C. 339. Simtzise el bine k pe fugar nul intoarce nimic din calea lui. POPA V. 112. Alexandru Jpsilante cu mare nevoie fagaduieli shi scutiri putu ai intoarce [pe tzarani] iarashi la munca. BALCESCU O. I 142. ♦ Tranz. A lovi (pe cineva) din nou o boala ai reveni boala (sub forma de acces). Sa napustit asupra bunatatzilor caci i era foame insa pina seara la intors boala. PAS Z. I 218. In vara lau prins nishte friguri de care a scapat in putzina vreme dar care pe toamna lau intors iarashi. VLAHUTZA O. A. 101. In primejdie de al intoarce boala subofitzerul se tiriise pina la spitzerie. RUSSO S. 30. 2. Refl. A se indrepta spre un punct schimbind directzia initziala a o lua in alta parte ashi schimba directzia. Plutoanele se intoarsera intracolo. CAMILAR N. I 378. Toata lumea se intoarse spre ulitza. REBREANU I. 22. Privitorii... i urau drum bun ori incotro sa intoarce. CREANGA P. 307. ◊ Tranz. Fig. Ea este o ceara moale care o intorc cum mie voia. NEGRUZZI S. I 77. 3. Tranz. Fig. A convinge a determina (pe cineva) sashi schimbe parerea hotarirea sa revina asupra unei pareri sau hotariri luate. Oricit ar fi vorbit cu el nul puteau intoarce. DUMITRIU N. 168. Na fost putintza sal intoarca din hotarirea sa. ISPIRESCU L. 3. ♦ Refl. Ashi schimba parerea; a se razgindi. Dar iar ma intorc shi zic: mai shtii cum vine vremea? CREANGA P. 248. Era cit paci so omoare; da sa intors... cai era mila. SHEZ. III 74. ♦ (Complementul indica vorba promisiunea hotarirea invoiala etc.) A lua inapoi a reveni asupra... Tot drumul mam temut sa nushi ia seama shi sa nushi intoarca vorba. C. PETRESCU R. DR. 253. ◊ Refl. pas. Nu este cu dreptate shi cuviintza sa se intoarca o hotarire. SADOVEANU D. P. 45. 4. Intranz. A se preface a se transforma a se modifica. Incepe a bura apoi o intoarce in lapovitza. CREANGA A. 30. ◊ Expr. (Regional) A i se intoarce (cuiva) minia = ai trece supararea; a se impaca. Dute maica shi tentoarce Doar minia i sontoarce. TEODORESCU P. P. 519. (Neobishnuit) A se intoarce inima cuiva = a se imblinzi a se inmuia. Mult se intoarse inima Vitaliei de cuvintele maicii staritze. STANOIU C. I. 207. ◊ Tranz. Numi intoarce vorbele in cabazlic. ALECSANDRI T. I 68. 5. Tranz. (Determinat prin «cuvint» «vorba» etc.) A raspunde a replica. Ma rog Dimitri Mateevici intoarse cuvint Pietruga. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 156 9/2. II. 1. Tranz. A invirti a rasuci. Intoarce te rog cheia... Asha sa nu ne mai tulbure nimeni. VLAHUTZA O. A. III 42. Baga cheia in broasca ushii shi intorcindo nitzel scirtz! usha se deschise. ISPIRESCU L. 50. ◊ Expr. (Neobishnuit) A(i) intoarce (cuiva) shurubul = a umbla cu viclenii cu inshelatorii cu minciuni; a inshela. Mio intors shurubu pushchiu cel de Pepelea? ALECSANDRI T. I 326. A o intoarce sau (regional) a o intoarce la shurub = ashi schimba atitudinea (spre a ieshi dintro incurcatura). Spunemi ce sa mai fac cum so mai intorc? RETEGANUL P. I 68. Vazind bietul popa k sa pus in cird cu nebunii incepe so intoarca la shurub. CREANGA A. 95. (Regionai) A o intoarce la viclenie (sau la shiretlic) = a recurge la viclenii. Vazu... k de asta data nu i se prinde vorba o intoarse la viclenie. ISPIRESCU L. 66. O intoarse shi dinsa la shiretlic. id. U. 81. ◊ Refl. Fusui rapide sentoarce Iuten aer sfiriind. ALECSANDRI P. A. 37. ◊ Expr. (Regional) A se intoarce intrun calcii se spune despre o persoana sprintena harnica. Se intorcea numai intrun calcii cind poruncea shi asheza lucrurile de calatorie. ISPIRESCU L. 13. ♦ A stringe arcul unui ceas pentru ai pune in mishcare mecanismul. Ceasul sal intorci intotdeauna seara la opt. Astai rinduiala lui. C. PETRESCU A. 433. 2. Tranz. (Complementul indica o parte a corpului sau corpul intreg p. ext. privirea) A schimba pozitzia facind o mishcare in directzia opusa celei de mai inainte; a indrepta in alta directzie intro anumita directzie. Intorcea capul in dreapta shi in stinga pe gitul sau lung shi se uita inauntru pe fiecare fereastra. DUMITRIU N. 159. Ne intorceam privirile la dreapta shi ramineam uimitzi. O pinza lata de apa... sarunca de la o inaltzime ametzitoare intro copca de piatra. VLAHUTZA O. A. II 159. A intors ochii in alta parte sa nul vaza. CARAGIALE O. III 77. Antors fatza la parete. JARNÍKBIRSEANU D. 147. ◊ Expr. A intoarce (cuiva) capul (sau mintzile) = a zapaci (pe cineva) a face sashi piarda capul ai suci capul. Fata buna mehenghe i intoarce capul shi Ipate vede k nui de lepadat. CREANGA P. 165. A intoarce (cuiva) spatele (sau dosul ceafa) = a pleca brusc shi in mod nepoliticos de linga cineva a parasi pe cineva a nu mai sta de vorba cu cineva in semn de desconsiderare. Se hotari shi le intoarse spatele. DUMITRIU N. 100. SHi fluturind din mina imi intoarse spatele necajit. VLAHUTZA O. A. III 24. Ashi intoarce fatza de la (sau de catre) cineva v. fatza. ◊ Refl. Se intoarse pe marginea lavitzei shi se pregati sasculte. SADOVEANU B. 58. Se tot intorcea de se uita inapoi. ISPIRESCU L. 36. ◊ Expr. (Familiar) A i se intoarce (cuiva) matzele sau stomacul (pe dos) = a i se face (cuiva) scirba greatza. 3. Refl. (Despre fiintze) A da tircoale a se invirti in jurul... Se tot intorcea pe linga dinsul shi se tot uita. ISPIRESCU L. 72. 4. Tranz. (Regional) A castra a scopi. III. Tranz. 1. A schimba pozitzia (fireasca) a unui obiect ashezindul intro pozitzie opusa celei vechi; a rasturna. Rastoarna albinele frumushel din palarie in bushtihan il intoarce binishor cu gura in jos. CREANGA P. 238. ◊ Expr. A intoarce casa pe dos = a face mare dezordine in casa a rascoli totul in casa. A (o) intoarce shi peo parte (sau fatza) shi pe alta = a examina amanuntzit a discuta in detaliu. ♦ A da filele unei cartzi sau unui caiet inainte sau inapoi. V. rasfoi. Intorc paginile in urma. Gasesc iscalituri in araba in persana in georgiana in ebraica. STANCU U.R.S.S. 202. Ash dori sa intorc shi cealalta pagina. SAHIA N. 118. Intoarse shi ea foaia shi ceti. ISPIRESCU L. 50. Vintuntoarceo fila Din cartea ce am deschis. EMINESCU O. IV 193. ◊ Expr. A intoarce foaia sau a o intoarce pe foaia cealalta = ashi schimba atitudinea sau purtarea fatza de cineva devenind mai aspru. Daca e insa vorba de pistol shi de asasinate lashe atunci va intoarce shi el foaia shi va raspunde cu virf shi indesat. CAMIL PETRESCU O. II 230. Mai tirziu dupa ce se vor fi calmat spiritele va intoarce el foaia. REBREANU R. IIn 151. ♦ (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A transforma cosind din nou astfel k partea de pe dos (neuzata) sa devina fatza. ♦ (Cu privire la fin paie etc.) A invirti in asha fel k partea umeda de la pamint sa vina deasupra. A intors finul. ♦ (Cu privire la ogoare) A ara (din nou). 2. A da indarat a restitui. Strainul a cerut pircalabiei sa implineasca intocmai zapisele shi shmecherii sai plateasca ce i se cuvine shi sai intoarca ce iau luat. SADOVEANU D. P. 161. Iau intors cele trei pungi de bani. SBIERA P. 245. Ai pierdut? Te imprumut: imi vei intoarce banii cind vei avea. BOLINTINEANU O. 368. ◊ Expr. A intoarce vizita = a raspunde printro vizita unei vizite primite anterior. SHi fiindca de mult trebuia sa intoarca vizita unei prietene a ieshit repede. REBREANU R. I 246. ♦ Fig. A rasplati (pe cineva) pentru o fapta buna sau rea. Nu ai adus cu tine pe facatorul tau de bine k sai intoarcem binefacerea. RETEGANUL P. V 7. Forme gramaticale: perf. s. intorsei part. intors.

A SE INTOÁRCE ma intórc intranz. 1) A veni inapoi (de unde a plecat); a se inapoia; a se inturna. ~ acasa. 2) A veni din nou; a reveni. ~ la parerea initziala. 3) Ashi schimba directzia initziala luando in alta parte. ◊ A i se ~ cuiva matzele (sau stomacul) pe dos a i se face greatza. Sa intors roata sau schimbat vremurile lucrurile. ~ intrun calcai a fi sprinten la treaba; a fi foarte harnic. /<lat. intorquere

A INTOÁRCE intórc 1. tranz. 1) A face sa se intoarca. ♦ ~ ceasul a rasuci arcul ceasului (pentru al face sa mearga). 2) fam. (despre o boala) A lovi din nou; a inturna. Gripa la intors. 3) A schimba cu locul astfel incat o parte sa ocupe pozitzia alteia. ~ fanul. ♦ ~ pe o parte shi pe alta a cerceta amanuntzit. ~ casa pe dos a face dezordine in casa. ~ foaia (sau cojocul) pe dos ashi schimba atitudinea fatza de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau partzi ale corpului) A mishca intro parte. ~ capul. ~ privirea. ♦ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferentza sau suparare fatza de cineva. 5) (bani lucruri) A da inapoi; a inapoia; a restitui. ♦ ~ cuvantul a raspunde urat. ~ binele (sau raul) facut a rasplati pe cineva pentru o fapta buna (sau rea). ~ vizita a face o vizita de raspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele sexuale; a jugani. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrara. A intorso in frig. /<lat. intorquere

intoarce v. (activ) 1. a face unele mishcari inapoi sau deoparte: a intoarce capul; 2. a pune pe partea opusa a schimba directziunea: a intoarce pagina; 3. a indrepta: a intors arma asuprai; 4. a inapoia a restitui: iam intors banii; 5. a aduce indarat a face sa revie: de ce ma intorci din cale? 6. fig. a face sashi schimbe parerea: nu l’a putut intoarce din hotarirea lui; 7. a converti: ia intors la credintza; 8. (absolut) a schimba invoeala: acum o intorci...; 9. a intoarce testiculele vitelor spre a le face incapabile de reproducere. ║ (reciproc) 1. a veni acasa: s’a intors; 2. a se adresa cu rugamintea: se intoarse catre el; 3. a recashtiga ce pierduse: ashi intoarce banii; 4. ashi lua inapoi: eu imi intorc vorba PANN. [Lat. INTORQUERE].

intórc órs a oárce v. tr. (lat. intorquére it. intórcere vfr. entordre sp. entorchar. V. torc). Invirtesc mishc in cerc (o roata o frigare). Schimb pozitziunea orĭ directziuneaindrept aĭurea: a’ntoarce capu ochiĭ ocheana tunu spre un punct. Ashez pe partea cealalta (pe dos) o pagina o foaĭe o haĭna o mineca. Inapoĭez restituĭ: ĭam intors baniĭ. Aduc inapoĭ: lam intors din deum. Fig. Fac satzĭ schimbĭ parerea (orĭ hotarirea) conving convertesc: lam intors la gindurĭ bune nu lam putut intoarce din credintza luĭ. Juganesc: a’ntoarce un berbece. A o’ntoarce (pe foaĭa cealalta pe alta foaĭe) 1. atzĭ schimba parerea orĭ afirmatziunea k sa ĭasa tot in folosu taŭ 2. a schimba procedura a proceda maĭ sever. A’ntoarce cuĭva vorba aĭ repeta obraznic vorbele luĭ. Atzĭ intoarce vorba a tzĭo schimba a te razgindi. Atzĭ intoarce fatza de la cineva al parasi al da uĭtariĭ. A’ntoarce cuĭva spatele 1. aĭ arata dispretz 2. a fugi de el de frica. A’ntoarce un ceasornic aĭ invirti (aĭ stringe) coarda cu cheĭa k sa continue mersu. A’ntoarce casa cu josu’n sus a face dezordine’n ĭa (harapara valvirtej). V. intr.Corabia intoarce se’ndreapta spre alt punct ocoleshte. Scatiu intoarce cinta intors cu intorsaturĭ. V. refl. Ma’ndrept spre partea din apoĭ la dreapta la stinga (k un tun un telescop). Ma’ntorn revin (acasa). Ma’ndrept ma adresez: se’ntoarse spre mine. Ma ashez pe cealalta parte (vorbind de unu care doarme): se intoarse shi dormi in ainte. Ma schimb: s’aŭ intors lucrurile. Fig. A te intoarce saŭ a te invirti intr’un calciĭ saŭ intr’un picĭor a primi foarte vesel o veste. A tzi se intoarce (pe dos) sufletu saŭ matzele saŭ inima atzĭ fi foarte greatza. E bine sa nu se confunde ma’ntorc (in pat) cu ma’ntorn (din drum).

intoárcere s. f. g.d. art. intoárcerii; pl. intoárceri

intoárcere s. f. g.d. art. intoárcerii; pl. intoárceri

intoárce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intórc 1 pl. intoárcem perf. s. 1 sg. intorséi 1 pl. intoárseram; part. intórs

intoárce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intórc perf. s. 1 sg. intorséi 1 pl. intoárseram; part. intórs

INTOÁRCERE s. 1. inapoiere revenire venire (pop.) inturnare inturnat. (Dupa ~ lui acasa.) 2. v. intors. 3. v. reflexie. 4. v. intors. 5. v. rasucire. 6. v. rotatzie. 7. v. rasturnare.

INTOÁRCERE s. v. castrare inapoiere juganire juganit rambursare restituire scopire scopit sterilizare.

INTOARCERE s. 1. inapoiere revenire venire (pop.) inturnare inturnat. (Dupa ~ lui acasa.) 2. intors retur. (Ducere shi ~.) 3. (FIZ.) rasfringere reflectare reflexie repercutare. (~ unei unde.) 4. intors invirtire rasucire rotire sucire. (~ unui buton unui contact.) 5. invirteala invirtire invirtit invirtitura rasucire rotatzie rotire rotit (pop.) rotitura rotocol. (O ~ de 360 de grade.) 6. intors rasturnare. (~ mamaligii.)

intoarcere s. v. CASTRARE. INAPOIERE. JUGANIRE. JUGANIT. RAMBURSARE. RESTITUIRE. SCOPIRE. SCOPIT. STERILIZARE.

Intoarcere ≠ plecare

INTOÁRCE vb. 1. a se inapoia a reveni a veni (pop.) a se inturna (prin Ban.) a proveni (inv.) a se toarce a se turna. (Cand teai ~ acasa?) 2. v. recidiva. 3. v. reflecta. 4. v. replica. 5. v. rasuci. 6. (pop.) a carni. (~ carma spre dreapta.) 7. a da. (A ~ filele la o carte.) 8. v. rasturna. 9. v. indrepta.

INTOÁRCE vb. v. analiza castra comenta da explica interpreta inapoia jugani metamorfoza modifica plati preface preschimba reda restitui schimba scopi steriliza talmaci talcui traduce transforma transpune.

intoarce vb. v. ANALIZA. CASTRA. COMENTA. DA. EXPLICA. INTERPRETA. INAPOIA. JUGANI. METAMORFOZA. MODIFICA. PLATI. PREFACE. PRESCHIMBA. REDA. RESTITUI. SCHIMBA. SCOPI. STERILIZA. TALMACI. TILCUI. TRADUCE. TRANSFORMA. TRANSPUNE.

INTOARCE vb. 1. a se inapoia a reveni a veni (pop.) a se inturna (prin Ban.) a proveni (inv.) a se toarce a se turna. (Cind teai ~ acasa?) 2. a reaparea a recidiva a reveni (reg.) a se inturna. (I sa ~ boala.) 3. (FIZ.) a se rasfringe a se reflecta a se repercuta a reveni (inv.) a se refringe. (Unda sonora se ~ la intilnirea unui obstacol.) 4. a raspunde a replica. (Ia ~ vreo doua!) 5. a (se) invirti a (se) rasuci a (se) roti a (se) suci (reg.) a (se) rotila. (~ cheia in broasca.) 6. (pop.) a cirni. (~ cirma spre dreapta.) 7. a da. (A ~ filele la o carte.) 8. a rasturna (reg.) a imburda. (A ~ mamaliga.) 9. a indrepta a intinde a ochi a tzinti. (A ~ arma spre mine.)

A se intoarce ≠ a avansa

INTOARCERE. Subst. Intoarcere reintoarcere inapoiere inturnare inturnat reinturnare (pop.) retur. Retragere recesiune (rar) retreta (frantzuzism inv.). Recul reculare. Revenire recurentza recidiva (med.) reversiune (jur.). Reversibilitate. Respingere rejet (livr.) repulsie (fiz.) reflectare reflexie reflectzie. Adj. Intors. Recesiv (rar). Reculant regresiv. Recurent. Reversibil. Vb. A se intoarce a se intoarce din drum a face (a apuca) cale(a) intoarsa a merge pina la calea intoarsa a reveni a se inapoia a se inturna (reg.) a se returna (pop.). A intoarce a inapoia a da inapoi a da indarat a restitui a inturna (reg.) a reinturna (pop.). A se retrage a se trage inapoi a da inapoi a bate in retragere a merge k racul A recula a face un recul; a da inapoi (fig.) a da indarat (fig.). A respinge a reflecta. Adv. Inapoi indarat in urma in spate. V. calatorie mishcare renuntzare repetare sosire.

INTOARCERE forma de manevra ofensiva executata in scopul patrunderii cu o grupare de fortza puternica in spatele inamicului shi care il obliga sa lupte cu frontul rasturnat. Prin intoarceri se pot obtzine rezultate decisive. Intoarcerea poate fi: operativa sau tactica.

FUGIT IRREPARABILE TEMPUS (lat.) timpul fuge fara sa se mai intoarca Vergiliu „Georgica” III 284. V. shi Eheu! Fugaces... labuntur anni.

IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce te vei intoarce niciodata nu vei pieri in razboi Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intonatzie respectiv de punctuatzie: „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi” sau „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi”.

MEMENTO HOMO QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (lat.) adutzi aminte omule k pulbere eshti shi in pulbere te vei intoarce „Geneza” 3 19.

NATURAM EXPELLES FURCA TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca dar ea se va intoarce in goana mereu Horatziu „Epistulae” I 10 24. Zadarnic incerci sa ingradeshti firea ea ishi impune legile.

a intoarce (pe cineva) pe partea cealalta expr. a bate foarte rau (pe cineva).

a intoarce cu acul pe cineva expr. (intl. inv.) a fura banii cuiva.

a intoarce nasul / spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva).

a intoarce pe cineva de gologani expr. a fura banii cuiva.

a intoarce shpilul expr. (intl.) a dejuca planurile (cuiva).

a intoarce shurubul (cuiva) expr. (intl.) a pregati (cuiva) o capcana.

a o intoarce k la Ploieshti expr. a se dezice de o afirmatzie anterioara.

a se duce bou shi a se intoarce vaca expr. (peior.) a ramane la fel de prost k la inceput (dupa o calatorie de studii dupa o perioada de instruire etc.).

ai intoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a scarbi (pe cineva) ai face greatza (cuiva).

intoarce intorc v. t. (intl.) 1. a fura. 2. a riposta.

intors pe dos expr. indispus deprimat mohorat trist.