interminabil ~a [At: CARAGIALE M. 294 / Pl: ~i ~e / E: fr interminable lat interminabilis] 1 a Care nu se mai termina. Si: nesfarshit. 23 a av (Care este) de dimensiuni foarte mari.

INTERMINÁBIL A interminabili e adj. Care se desfashoara intrun timp foarte lung care tzine multa vreme care pare k nu se mai termina k e fara sfirshit. Poeziile... ne aruncau in admiratzii sau in controverse interminabile. GALACTION O. I 15. Ishi pierd... cel mai pretzios timp in planuri shi discutzii interminabile. VLAHUTZA O. A. III 109. ♦ De dimensiuni foarte mari exagerat de mare. Trage dupa dinsa o interminabila rochie de catifea. CARAGIALE M. 294.

INTERMINÁBIL A adj. Nesfarshit care nu se mai sfarsheshte. ♦ De dimensiuni foarte mari. [Cf. fr. interminable].

INTERMINÁBIL A adj. care nu se (mai) termina nesfarshit (de lung). (< fr. interminable lat. interminabilis)

INTERMINÁBIL ~a (~i ~e) shi adverbial 1) Care nu are sau pare a nu avea sfarshit (in timp sau in spatziu); nesfarshit; neepuizabil; inepuizabil. O conversatzie ~a. 2) Care are proportzii foarte mari; de dimensiuni foarte mari. /<fr. interminable lat. interminabilis

interminabil a. care nu se mai termina de o durata excesiva.

*interminábil a adj. (lat. interminabilis). Care nu se poate termina: opera interminabila. Fig. Prea lung: proces interminabil. Prea inalt: om interminabil. Adv. In mod interminabil.

interminábil adj. m. pl. interminábili; f. interminábila pl. interminábile

interminábil adj. m. pl. interminábili; f. sg. interminábila pl. interminábile

INTERMINÁBIL adj. 1. v. inepuizabil. 2. nesfarshit (fig.) kilometric. (O cuvantare ~.)

INTERMINABIL adj. 1. inepuizabil neepuizabil neistovit nesfirshit (fig.) nesecat. (O sursa ~ de...) 2. nesfirshit (fig.) kilometric. (O cuvintare ~.)