13 definitzii pentru instructziune
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INSTRUCTZIÚNE instructziuni s. f. 1. Indicatzie data cuiva cu privire la indeplinirea unui lucru. 2. Instructzie (1). 3. (La pl.) Indrumari date de catre conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative in subordine; textul sau broshura care cuprinde aceste indrumari. [Pr.: tziu] Din fr. instruction lat. instructio onis.
INSTRUCTZIÚNE instructziuni s. f. 1. Indicatzie data cuiva cu privire la indeplinirea unui lucru. 2. Instructzie (1). 3. (La pl.) Indrumari date de catre conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative in subordine; textul sau broshura care cuprinde aceste indrumari. [Pr.: tziu] Din fr. instruction lat. instructio onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
instructziune sf [At: CONV. LIT. XLIII 1053 / P: ~tziu~ / Pl: ~ni / E: fr instruction lat instructio onis] 1 Indicatzie data cuiva cu privire la indeplinirea unui lucru. 2 Instructzie (1). 3 (Lpl) Indrumari date de catre conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative in subordine Si: instructzie (3). 4 Text sau broshura care contzine instructziuni (3). 5 Unitate sintactica a programului unui calculator contzinand informatzia shi indicand operatzia de efectuat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSTRUCTZIÚNE instructziuni s. f. (Mai ales la pl.) Indicatzie lamurire data cuiva spre a shti cum sa procedeze pentru aducerea la indeplinire a unui anumit lucru pentru aplicarea unor legi regulamente dispozitzii etc. A fost numit deodata primsecretar la ambasada din Constantinopole... shi duse lucrurile pina la o ruptura intre Rusia shi Englitera trecind peste vointza shi instructziunile shefului sau. GHICA S. 178.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSTRUCTZIÚNE s.f. 1. (La pl.) Lamuriri explicatzii dispozitzii date cuiva pentru a shti cum sa procedeze.. 2. Unitate sintactica a programului unui calculator contzinand informatzia (2) [in DN] shi indicand operatzia de efectuat. [Pron. tziu. / < fr. instruction].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSTRUCTZIÚNE s. f. 1. indicatzie data cuiva cu privire la indeplinirea unui lucru. 2. unitate sintactica a programului unui calculator contzinand informatzia (2) shi indicand operatzia de efectuat. (< fr. instruction lat. instructio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
INSTRUCTZIÚNE ~i f. 1) mai ales la pl. Lamurire (orala sau scrisa) data cuiva pentru a shti cum sa procedeze in vederea realizarii unei actziuni sau misiuni speciale. 2) Text scris privind aplicarea in practica a unor indrumari sau intretzinerea unui obiect. [Sil. instructziu] /<fr. instruction
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
instructzi(un)e f. 1. actziunea de a instrui: instructziunea copiilor; 2. invatzatura cultura inteligentzei: instructziunea poate fi: superioara (universitatzi shi shcoli speciale) secundara (licee gimnazii seminare shcoli comerciale shi profesionale) shi primara; 3. cunoshtintze dobandite: are o instructziune solida; 4. lectziuni sau povetzi instructive: istoria e plina de instructziune; 5. ordine precize informatziuni date: urmatzi acestor instructziuni; 6. acte shi formalitatzi necesare spre a judeca o cauza: instructziunea unei afaceri criminale. V. judecator.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*instructziúne f. (lat. instrúctio ónis. V. con shi distructziune). Actziunea de a instrui. Invatzatura invatzamint cultura a inteligentzeĭ (in shcoala saŭ in armata). SHtiintza notziunĭ cishtigate (insushite): a avea o instructziune solida. Lectziune precept invatzamint: istoria e plina de instructziune. Cercetare acte shi formalitatzĭ necesare k sa se judece un proces: instructziune judiciara. Ministru instructziuniĭ publice shi private ministru shcoalelor statuluĭ shi al celor particulare (al educatziuniĭ natzionale). Judecator de instructziune. V. judecator. A face instructziune cu soldatziĭ cu eleviĭ aĭ invatza minuirea armelor. Pl. Ordine precise informatziunĭ: acest ambasador urmeaza instructziunile guvernuluĭ luĭ. SHi úctzie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
instructziúne (indicatzie) (tziu) s. f. g.d. art. instructziúnii; pl. instructziúni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
instructziúne (indicatzie) s. f. (sil. tziu) g.d. art. instructziúnii; pl. instructziúni
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSTRUCTZIÚNE s. 1. v. directiva. 2. (la pl.) explicatzie indicatzie indrumare lamurire. (~i pentru folosirea unui medicament.) 3. (la pl.) v. aviz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSTRUCTZIUNE s. 1. directiva indicatzie indrumare normativ norma recomandare (inv.) regulativ. (A respectat toate ~iile primite.) 2. (la pl.) explicatzie indicatzie indrumare lamurire. (~ pentru folosirea unui medicament.) 3. (la pl.) aviz indicatzie prescriptzie recomandare recomandatzie. (Dupa ~le medicului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
INSTRUCTZIÚNE (< fr. lat.) s. f. 1. (La pl.)Indicatzii precizari privind modul de indeplinire a unui lucru. ♦ Act normativ emis de conducatorii organelor centrale ale administratziei de stat in limita competentzei lor in baza shi in vederea aplicarii legilor decretelor sau hotararilor guvernului. 2. (Inv.) Instructzie (1). 3. (INFORM.) Element al unui limbaj de programare prin care intrun program de calculator sunt indicate operatziile ce trebuie efectuate asupra datelor ori actziunile privind partzile programului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: -tzi-u-ne
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
instructziune, instructziunisubstantiv feminin
- 1. Indicatzie data cuiva cu privire la indeplinirea unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: indicatzie
- A fost numit deodata primsecretar la ambasada din Constantinopole... shi duse lucrurile pina la o ruptura intre Rusia shi Englitera trecind peste vointza shi instructziunile shefului sau. GHICA S. 178. DLRLC
-
- sinonime: instructzie
- 3. Indrumari date de catre conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative in subordine; textul sau broshura care cuprinde aceste indrumari. DEX '09 DEX '98
- 4. Unitate sintactica a programului unui calculator contzinand informatzia (2.) shi indicand operatzia de efectuat. DN
etimologie:
- instruction DEX '09 DEX '98 DN
- instructio onis DEX '98 DEX '09