13 definitzii pentru instarire
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
instarire sf [At: I. IONESCU C. 54/21 / Pl: ~ri / E: instari] Imbogatzire.
INSTARÍ instaresc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) imbogatzi. In + stare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSTARÍ instaresc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) imbogatzi. In + stare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
instari vtr [At: I. IONESCU D. 179 / Pzi: ~esc / E: in + stare] 12 A (se) imbogatzi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INSTARÍ instaresc vb. IV. Refl. A se imbogatzi a se inavutzi a face stare. In citziva ani mash instari cu bani mash tot acatza de poalele boierilor pin’ ce mash incuiba frumos in arhontologhie. ALECSANDRI T. 1328.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INSTARÍ ~ésc tranz. rar A face sa se instareasca; a inavutzi. [Sil. insta] /in + stare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INSTARÍ ma ~ésc intranz. A deveni bogat; a acumula bunuri materiale in cantitatzi mari; a se inavutzi. /in + stare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
instarì v. a capata stare a se inavutzi.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
instarésc v. tr. (d. stare avere). Imbogatzesc inavutzesc. V. refl. Ma imbogatzesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
instarí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. instarésc imperf. 3 sg. instareá; conj. prez. 3 sa instareásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
instarí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. instarésc imperf. 3 sg. instareá; conj. prez. 3 sg. shi pl. instareásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSTARÍ vb. v. imbogatzi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSTARI vb. a se ajunge a se capatui a se chivernisi a se imbogatzi a se inavutzi a parveni a se pricopsi. (Sa ~ prin mijloace necinstite.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A se instari ≠ a saraci
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
instari, instarescverb
-
- In citziva ani mash instari cu bani mash tot acatza de poalele boierilor pin’ ce mash incuiba frumos in arhontologhie. ALECSANDRI T. 1328. DLRLC
-
etimologie:
- In + stare DEX '09 DEX '98