instalație sf [At: (a. 1812) BV III, 55 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr installation, ger Installation] 1 Instalare (4). 2 (Înv) Ansamblu de clădiri și anexe proiectat pentru un anumit scop. 3 Ansamblu de construcții, mașini etc. montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcțiuni sau operații în procesul de producție. 4 (Îs) ~ electrică Ansamblu unitar de conductoare, aparate, mașini etc, destinate producerii sau utilizării energiei electrice.

INSTALÁȚIE, instalații, s. f. 1. Acțiunea de a instala; instalare (1). 2. Ansamblu de construcții, mașini, piese, instrumente etc. montate astfel încît să formeze un tot, în scopul executării unei anumite lucrări, operații etc. Instalații industriale. ▭ Cercetă toate legăturile instalației electrice. MIHALE, O. 252. O boltă imensă, pietruită, cimentată, în care se află o instalație de ascensor. BOGZA, Ț. 66. Grigore Iuga luase pe Titu Herdelea mai de dimineață să-i arate instalațiile gospodărești. REBREANU, R. I 115.

INSTALÁȚIE s.f. 1. Instalare. 2. Totalitatea construcțiilor, mașinilor etc. montate împreună pentru a executa anumite lucrări, operații etc.; felul în care sunt montate piesele, părțile unui astfel de sistem tehnic. [Gen. -iei, var. instalațiune s.f. / cf. fr. installation].

INSTALÁȚIE s. f. 1. instalare (I,1). 2. ansamblu de construcții, aparate, mașini etc. montate împreună pentru a îndeplini anumite operații sau funcții. (< fr. installation)

INSTALÁȚIE ~i f. Ansamblu de obiecte (mașini, aparate, construcții etc.) instalate în vederea unui uz determinat. [G.-D. instalației; Sil. -ți-e] /<fr. installation^[1] corectată

INSTALAȚIÚNE s.f. v. instalație.

instalați(un)e f. 1. acțiunea de a (se) instala; 2. aranjament interior al unei case.

*instalațiúne f. (d. instalez; fr. installation). Acțiunea de a saŭ de a te instala. Lucru instalat, așezat în locuință: instalațiune de gaz, de lumină electrică, de apă ș. a. – Și -áție. Ca acțiune, maĭ des -áre.

instaláție (-ți-e) s. f., art. instaláția (-ți-a), g.-d. art. instaláției; pl. instaláții, art. instaláțiile (-ți-i-)

instaláție s. f. (sil. -ți-e), art. instaláția (sil. -ți-a), g.-d. art. instaláției; pl. instaláții, art. instaláțiile (sil. -ți-i-)^[1]

instalație

INSTALAȚIA ANTIINCENDIARĂ, ansamblu de aparate și mijloace de a avertiza sonor și optic apariția incendiului și de a declanșa automat sau manual substanța antiincendiară la locul incendiului. Instalația antiincendiară are în componență: extinctoare, blocuri cu supape de sens, blocuri cu robinete repartitoare, sistem de semnalizare a incendiului, conducte, colectoare pulverizatoare pentru substanțe antiincendiare.

INSTALAȚIA DE DEJIVRARE ansamblu tehnic destinat înlăturării jivrajului (v.) de pe bordul de atac al palelor elicelor, de la prizele de aspirație, de pe aripi și suprafețe de comandă. Înainte de decolare dejivrarea se face cu ajutorul unor lichide de dejivrare cu care se stropește avionul. În aer se utilizează instalații cu: aer comprimat (în acest scop fiind montate pe bordurile de atac învelișuri de cauciuc care se deformează alternativ cu aer comprimat acționat de o pompă), rezistențe electrice (aflate în partea inferioară a bordului de atac) sau cu aer captat de la sistemul de presiune (compresoare cu turbină).

INSTALAȚIA DE ÎNĂLȚIME ansamblu tehnic cu rol de a asigura condițiile de viață și activitate normală a oamenilor în timpul zborurilor la înălțimi mari, protejându-i împotriva acțiunii presiunii scăzute, a insuficienței oxigenului și a temperaturilor mici.

INSTALAȚIA DE LANSARE ansamblu constructiv, de regulă mobil, pentru lansarea proiectilelor cu reacție și a rachetelor pe traiectoria dorită, putând fi amenajate pentru amplasare pe avioane sau elicoptere. Instalațiile de lansare pot fi: tip lacăt sau altă formă (din clasa celor de lungime zero).

INSTALAȚIA DE OXIGEN ansamblu tehnic care furnizează oxigen gazos la cererea echipajului și automat sau comandat pentru pasagerii cabinei în cazul dezetanșeizării cabinei. Instalația de oxigen poate fi utilizată n scopuri terapeutice pentru un număr limitat de pasageri.

INSTALAȚIA DE PROTECȚIE A ZBORULUI ansamblu complex de zbor destinat protecției zborului și a vieții pasagerilor și a echipajului, din această categorie făcând parte cele: de înălțime, de oxigen, antijivraj, antiincendiară și sanitară.

INSTALAȚIA SANITARĂ ansamblu tehnic de alimentare cu apă potabilă a grupurilor sanitare, asigurând scurgerea în grupul colector, care la sol se vidanjează înainte de încărcarea cu apă și substanțe chimice. Circulația apei se realizează cu ajutorul unor pompe sau cu aer comprimat.

INSTALÁȚIE (< fr.) s. f. 1. Ansamblu de construcții, aparate, mașini, instrumente și accesorii care servește la îndeplinirea unei anumite operații sau funcții în procesul de producție, în transporturi, în telecomunicații, în cercetări științifice, comerț etc. ◊ I. de laborator = i. folosită pentru experiențe, pentru cercetări de laborator. ◊ I.-pilot = i. în care se fabrică, în cantități mici, un anumit produs, nou sau ameliorat, pentru a-i determina calitățile sau pentru a studia și definitiva un proces de producție. ◊ I. industrială = i. care produce industrial bunuri materiale. ◊ I. electrică = i. constituită din conducte, aparate și, eventual, mașini electrice folosită în scopuri energetice sau pentru telecomunicații, comenzi, semnalizări etc. 3. (BOT.) Ocupare a unui teren cu plante pionier-colonizatoare.

a-l arde (pe cineva) instalația expr. a-i fi foame sau sete (cuiva)