11 definitzii pentru insotzitor (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSOTZITÓR OÁRE insotzitori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care insotzeshte care intovarasheshte pe cineva sau ceva. ◊ Insotzitor de vagoane = functzionar la caile ferate insarcinat cu supravegherea unui vagon de la statzia de pornire pana la statzia de destinatzie. Insotzi + suf. tor.

insotzitor ~oare [At: CODRUDRAGUSHANU C. 164 / Pl: ~i ~oare / E: insotzi + (i)tor] 14 smf a (Persoana) care insotzeshte (12) pe cineva. 5 smf (Is) ~ de vagoane Functzionar la caile ferate care supravegheaza un vagon de la statzia de pornire pana la destinatzie.

INSOTZITÓR OÁRE insotzitori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care insotzeshte care intovarasheshte. ◊ Insotzitor de vagoane = functzionar la caile ferate insarcinat cu supravegherea unui vagon de la statzia de pornire pana la statzia de destinatzie. Insotzi + suf. tor.

INSOTZITÓR OÁRE insotzitori oare adj. Care intovarasheshte care insotzeshte. Personalul insotzitor al trenului. ◊ (Substantivat) Insotzitorii noshtri soseau la timp. STANCU U.R.S.S. 71. Multzumesc micilor insotzitori pentru serviciul facut. SAHIA U.R.S.S. 189.

INSOTZITÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival (despre persoane) Care insotzeshte (ceva sau pe cineva). /a insotzi + suf. ~tor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

insotzitór adj. m. s. m. pl. insotzitóri; adj. f. s. f. sg. shi pl. insotzitoáre

insotzitór adj. m. s. m. pl. insotzitóri; f. sg. shi pl. insotzitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSOTZITÓR s. tovarash (livr.) companion (inv. shi pop.) sotz (inv. shi reg.) sotzie (inv.) petrecator. (~ la un drum.)

INSOTZITOR s. tovarash (livr.) companion (inv. shi pop.) sotz (inv. shi reg.) sotzie (inv.) petrecator. (~ la un drum.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

INSOTZITORI NAZDRAVANI (in mitologia romaneasca) insotzitori ai eroului principal (FatFrumos) care datorita insushirilor miraculoase reushesc sal ajute pe acesta in incercarile grele la care este supus. Ei sunt: Flamanzila Gerila Setila Ochila PasariLatziLungila StrambaLemne SfarmaPiatra sh.a.

Intrare: insotzitor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insotzitor
  • ‑nsotzitor
  • insotzitorul
  • insotzitoru‑
  • ‑nsotzitorul
  • ‑nsotzitoru‑
plural
  • insotzitori
  • ‑nsotzitori
  • insotzitorii
  • ‑nsotzitorii
genitiv-dativ singular
  • insotzitor
  • ‑nsotzitor
  • insotzitorului
  • ‑nsotzitorului
plural
  • insotzitori
  • ‑nsotzitori
  • insotzitorilor
  • ‑nsotzitorilor
vocativ singular
  • insotzitorule
  • ‑nsotzitorule
plural
  • insotzitorilor
  • ‑nsotzitorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insotzitor, insotzitorisubstantiv masculin
insotzitoare, insotzitoaresubstantiv feminin
insotzitor, insotzitoareadjectiv

  • 1. (Persoana) care insotzeshte care intovarasheshte pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Personalul insotzitor al trenului. DLRLC
    • format_quote Insotzitorii noshtri soseau la timp. STANCU U.R.S.S. 71. DLRLC
    • format_quote Multzumesc micilor insotzitori pentru serviciul facut. SAHIA U.R.S.S. 189. DLRLC
    • 1.1. Insotzitor de vagoane = functzionar la caile ferate insarcinat cu supravegherea unui vagon de la statzia de pornire pana la statzia de destinatzie. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Insotzi + sufix tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.