insetat ~a [At: VARLAAM ap. GCR. I 104/2 / V: (reg) ~sat~ / Pl: ~atzi ~e / E: inseta] 12 smf a (Persoana) care sufera de sete Si: insetoshat (12). 3 a (Fig) Dornic.

INSETÁT A insetatzi te adj. 1. (Despre oameni shi animale) Care sufera de sete care este chinuit de sete caruia i este sete. El e flamind shi ensetat SHii slab k e batrin. COSHBUC P. I 227. Iata vine Pirleavoda Infocat shimbujorat Dintre totzi domnii din lume Cel mai rosh mai insetat. ALECSANDRI T. I 395. Hai cu mine hai in graba Und’ tzie casa demi arata Cas strain shi insetat Ostenit shi nemincat. TEODORESCU P. P. 619. ◊ (Substantivat) Inaltzimeasa este tata flaminzilor shi al insetatzilor. CREANGA P. 258. ♦ (Despre plante shi fructele lor) Lipsit de apa avid de apa. Lanurile tacute de griu cu spicele goale shi insetate saprind parca sub ploaia soarelui dogoritor. CAZABAN V. 136. 2. Fig. Stapinit de o dorintza puternica foarte dornic doritor. Da sintem bratze shi guri insetate Nimic nimic nui destul. De piine de soare de aspra dreptate Nici unul din noi nui satul. BANUSH B. 77. Prin frunze aiureaza shoptirilei alene Cind gurilensetate in sarutari sempreun. EMINESCU O. I 97. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «dupa») Erau in felul vremii insetatzi de a se lumina. CAMIL PETRESCU O. II 71. SHi totumi pare veshted cazut shi uniform Sint insetat de somnul pamintului sadorm. EMINESCU O. IV 432.

INSETÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A INSETA. 2) Care este dornic de ceva. /v. a inseta

insetat a. 1. ars de sete: flamand shi insetat; fig. camp insetat; 2. setos.

insetát a adj. Chinuit de sete. Fig. Cimp insetat cimp uscat ars de soare. Om insetat de banĭ de glorie setos doritor de banĭ de glorie.

INSETÁT adj. setos (rar) nebaut (inv. shi reg.) insetoshat secetos (inv.) satzios. (Un om ~.)

INSETÁT adj. v. ahtiat avid dorit dornic jinduit jinduitor ravnitor.

INSETAT adj. setos (rar) nebaut (inv. shi reg.) insetoshat secetos (inv.) satzios. (Un om ~.)

insetat adj. v. AHTIAT. AVID. DORIT. DORNIC. JINDUIT. JINDUITOR. RIVNITOR.