18 definitzii pentru insecta
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INSÉCTA insecte s. f. (La pl.) Clasa de artropode cu corpul diferentziat in cap torace shi abdomen cu tegumentul chitinizat shi cu trei perechi de picioare; (shi la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. ◊ Insecte daunatoare = insecte care ataca plantele animalele shi oamenii sau produsele vegetale shi animale. Din fr. insecte.
insecta sf [At: ALEXANDRESCU M. 230 / V: ~sect sn / Pl: ~te / E: fr insecte] (Ent) 1 (Lpl) Clasa care cuprinde mici animale nevertebrate din increngatura artropodelor cu corpul format din segmente diferentziate in cap torace shi abdomen cu trei perechi de picioare articulate respirand prin trahee sau prin tegumentul care este chitinizat shi care se dezvolta prin metamorfoza. 2 (SHls) Animal care face parte din clasa insectelor (1). 3 (Is) ~ daunatoare Insecte care ataca plantele animalele shi oamenii sau produsele vegetale shi animale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSÉCTA insecte s. f. (La pl.) Clasa care cuprinde mici animale nevertebrate din increngatura artropodelor cu corpul format din segmente diferentziate in cap torace shi abdomen cu trei perechi de picioare articulate respirand prin trahee sau prin tegumentul care este chitinizat shi avand dezvoltare prin metamorfoza; (shi la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. ◊ Insecte daunatoare = insecte care ataca plantele animalele shi oamenii sau produsele vegetale shi animale. Din fr. insecte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INSÉCTA insecte s. f. Mic animal nevertebrat din increngatura artropodelor cu corpul impartzit in cap torace shi abdomen cu trei perechi de picioare articulate cu respiratzie traheeana shi cu dezvoltare prin metamorfoza shi a carui larva are metamorfoza. V. goanga giza ginganie. Insectele au shi un sistem nervos visceral ale carui ramificatzii pornesc din creier. FAUNA R.P.R. I 211. Multzime de insecte inca ne suparau cu mushcaturile lor. BOLINTINEANU O. 298. ♦ (La pl.) Ordin care cuprinde aceste animale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSÉCTA s.f. Animal nevertebrat mic din increngatura artropodelor cu corpul format din segmente cu trei perechi de picioare articulate cu respiratzie traheeana shi cu dezvoltare prin metamorfoza. ♦ (la pl.) Clasa din care face parte acest animal. // (In forma insecti insecto) Element prim de compunere savanta cu sensul de „insecta” „referitor la insecte” „de insecte”. [< fr. insecte lat. insectum].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSÉCTA ~e f. 1) la pl. Clasa de artropode avand corpul segmentat acoperit cu tegument protector shi trei perechi de picioare (reprezentantzi: musca albina buburuza furnica etc.). 2) Animal din aceasta clasa. [G.D. insectei] /<fr. insecte lat. insectum
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insect sn vz insecta
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INSÉCTE s. f. pl. clasa de artropode cu corpul din segmente diferentziate in cap torace shi abdonem cu trei perechi de picioare articulate cu respiratzie traheana shi cu dezvoltare prin metamorfoza. (< fr. insectes)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
insect n. 1. mic animal fara oase al carui corp e impartzit in inele: gandacul fluturele musca; 2. fig. fiintza nevoiasha shi netrebnica.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*inséct n. pl. e (lat. insectum taĭat despartzit in maĭ multe partzĭ [d. onseco secáre séctum a taĭa] tradus dupa vgr. éntomon. V. insecabil. V. shi entomologie). Animal articulat cu shase picĭoare care respira pin trahéĭe shi e supus metamorfozelor. Caracterele insectelor sint: shase picĭoare (din care cauza se mai numesc shi exapode) shi corp compus din inele (impartzit in cap pept shi pintece). Insecteles esentzialmente terestre ĭar cele care traĭesc de ordinar in apa tot trebuĭe sa ĭasa la aer k sa respire. Ele aŭ sexe separate is ovipare shi larva cind ĭese din oŭ nu seamana de loc cu parintziĭ. Dupa ce trec pintr’o serie de metamorfoze ajung la etatea adulta. Se shtiŭ maĭ mult de shase sute de miĭ impartzite in: ortoptere nevroptere strepsiptere emiptere diptere lepidoptere coleoptere shi imenoptere V. shi giza gindac ginganie goanga musca. Fals insecta f.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
insécta s. f. g.d. art. inséctei; pl. insécte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
insécta s. f. g.d. art. inséctei; pl. insécte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
insecta te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INSÉCTA s. (ENTOM.) ganganie gaza hexapod (pop.) goanga musca (reg.) borza (Transilv.) pepe.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INSECTA s. (ENTOM.) ginganie giza hexapod (pop.) goanga musca (reg.) borza (Transilv.) pepe.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
INSECTA. Subst. Insecta ginganie giza gizulitza (dim.) gizutza goanga (pop.) musca musculitza (dim.) bondar (pop.). Insecte folositoare; insecte daunatoare; insecte parazite. Albina albinitza (dim.) albinutza albinusha albinioara; matca regina; trintor. Bondar bondarash (dim.) barzaun gargaun. Coropishnitza chifteritza (reg.). Efemeride efemere. Fluture fluturash (dim.) fluturel. Furnica termita. Gindac gindacel (dim.) borza. Gargaritza. Greier greierush (dim.) greierash greierel. Lacusta. Libelula. Musca musculitza (dim.) muscutza muscoi (augm.). Paduche. Ploshnitza paduchedelemn stelnitza (reg.) polushca (reg.). Purice puricel (dim.) puricash. Taun. TZintzar tzintzarash (dim.). Viespe viespoi (augm.). Muscarie muscarime; furnicar; ploshnitzarie; tzintzarime; viespar viesparie; stup. Insectar. Entomologie; entomolog entomologist (rar). V. fluture gindac.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
INSÉCTA (< fr. {i}; {s} lat. insectus „taiat”) s. f. (La pl.) Clasa de artropode cu corpul diferentziat in cap torace shi abdomen cu tegumentul chitinizat shi cu trei perechi de picioare; (shi la sg.) animal din aceasta clasa. In natura exista c. un milion de specii de i. care vietzuiesc atat in mediile terestre cat shi in cele acvatice. I. pot fi apterigote (fara aripi) sau pterigote (cu aripi). Unele specii sunt folositoare prin productzia lor (miere ceara) prin actziunea de polenizare a plantelor etc. ◊ I. daunatoare = i. care ataca plantele animalele oamenii sau produsele vegetale shi animale (ex. lacustele carabushii gandacul de Colorado paduchii ploshnitzele).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
insécta insecte s. f. (intl.) automobil de mici dimensiuni.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
insecta, insectesubstantiv feminin
- 1. Clasa de artropode cu corpul diferentziat in cap torace shi abdomen cu tegumentul chitinizat shi cu trei perechi de picioare. DEX '09 DLRLC DN
- 1.1. Animal care face parte din aceasta clasa. DEX '09 DLRLC DN
- Insectele au shi un sistem nervos visceral ale carui ramificatzii pornesc din creier. FAUNA R.P.R. I 211. DLRLC
- Multzime de insecte inca ne suparau cu mushcaturile lor. BOLINTINEANU O. 298. DLRLC
- 1.1.1. Insecte daunatoare = insecte care ataca plantele animalele shi oamenii sau produsele vegetale shi animale. DEX '09 DEX '98
-
-
etimologie:
- insecte DEX '09 DEX '98 DN