15 definitzii pentru inscris (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSCRÍS1 inscrisuri s. n. Act dovada document. ♦ (Jur.) Declaratzie in scris care poate servi k mijloc de proba sau care contribuie la aflarea adevarului in cauza. V. inscrie.

inscris1 sn [At: SHINCAI HR. II 23/34 / Pl: ~uri / E: inscrie] 12 Inscriere (12). 3 (Mil; inv) Inrolare. 45 Inscriere (4 6). 6 Act. 7 (Rar) Lucrare scrisa la un examen Si: teza. 8 (Jur) Declaratzie in scris despre un fapt juridic.

INSCRÍS1 inscrisuri s. n. Act dovada document. V. inscrie.

INSCRÍS inscrisuri s. n. Act dovada document. Nici prin gind nu ia trecut invatzatorului sai ceara vreun inscris. REBREANU I. 83. Vor da inscris... k nu vor mai minca carne. NEGRUZZI S. I 280. El nu va putea sami manince moshia caci am inscrisul lui care da pe fatza k moshia... este a mea. FILIMON C. 191.

INSCRÍS s.n. Act scris document. [Cf. fr. inscrit].

INSCRÍS s. n. act scris dovada document. ◊ (jur.) declaratzie in scris despre un fapt juridic. (< fr. inscrit)

INSCRÍS ~uri n. inv. Act scris; zapis; [Sil. inscris] /v. a inscrie

inscris a. scris in: sfanta carte unde s’afla inscrisa gloria Romaniei BALC. ║ n. act scris declaratziune.

*inscris a adj. Scris in: numele luĭ e inscris in registru. Geom. Inconjurat de o circumferentza shi atins de ĭa: poligon inscris. S. n. pl. urĭ. Ceĭa ce se recunoashte in scris (nu numaĭ din gura) adeverintza chitantza. Examin inscris raŭ scris ild. in scris adica nu oral.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inscris suri sb. (itzi dau un inscris).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSCRIS s. act document dovada hirtie izvor piesa (inv. shi pop.) scris (inv. shi reg.) scrisoare (inv.) carte izvod incredintzare ravash sinet teshcherea uric zapis. (Numeroase ~uri atesta acest fapt.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

INSCRÍS1 (< inscrie) s. n. (Dr.) Declaratzie in scris despre un act sau un fapt juridic care poate servi k mijloc de proba sau care contribuie la aflarea adevarului in cauza. ◊ I. preconstituit = act constatator intocmit al incheierea unui act juridic in scopul de a servi drept proba. I. autentic v. autentic. I. sub semnatura privata = inscris semnat uneori shi intocmit de persoanele care au facut actul juridic constatat prin acest inscris.

Intrare: inscris (s.n.)
inscris2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inscris
  • ‑nscris
  • inscrisul
  • inscrisu‑
  • ‑nscrisul
  • ‑nscrisu‑
plural
  • inscrisuri
  • ‑nscrisuri
  • inscrisurile
  • ‑nscrisurile
genitiv-dativ singular
  • inscris
  • ‑nscris
  • inscrisului
  • ‑nscrisului
plural
  • inscrisuri
  • ‑nscrisuri
  • inscrisurilor
  • ‑nscrisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inscris, inscrisurisubstantiv neutru

  • 1. Act, document, dovada, zapis. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nici prin gind nu ia trecut invatzatorului sai ceara vreun inscris. REBREANU I. 83. DLRLC
    • format_quote Vor da inscris... k nu vor mai minca carne. NEGRUZZI S. I 280. DLRLC
    • format_quote El nu va putea sami manince moshia caci am inscrisul lui care da pe fatza k moshia... este a mea. FILIMON C. 191. DLRLC
    • 1.1. shtiintze juridice Declaratzie in scris care poate servi k mijloc de proba sau care contribuie la aflarea adevarului in cauza. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.