7 definitzii pentru ingreuiere
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INGREUIÉRE s. f. (Rar) Actziunea de a (se) ingreuia. [Pr.: greu] V. ingreuia.
ingreuiere sf [At: VARLAAM C. 289 / V: ~iare / Pl: ~ri / E: ingreuia] 1 Creshtere in greutate Si: ingreunare (1) ingreunat1 (1). 2 (Spc) Consumare a prea multor alimente Si: ingreunare (2) ingreunat1 (2). 3 Legare a unor greutatzi de ceva Si: ingreunare (3) ingreunat1 (3). 4 Impovarare cu greutatzi Si: ingreunare (4) ingreunat1 (4). 5 (Fig) Impovarare a oamenilor cu biruri mari Si: ingreunare (5) ingreunat1 (5). 6 (Fig) Obligare de a munci prea mult Si: ingreunare (6) ingreunat1 (6). 7 Dificultate mare in atingerea scopului propus Si: ingreunare (7) ingreunat1. 8 Senzatzie de apasare Si: ingreunare (8) ingreunat1 (8). 9 Provocare cuiva a unor dificultatzi Si: ingreunare (9) ingreunat1 (9). 10 Dificultate de a administra o casa o gospodarie Si: ingreunare (10) ingreunat1 (10). 11 (Pop) Sarcina a unei femei Si: ingreunare (11) ingreunat1 (11). 12 Trandavie. 13 Inertzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INGREUIÉRE s. f. Actziunea de a (se) ingreuia. [Pr.: greu] V. ingreuia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INGREUIÉRE s. f. Actziunea de a ingreuia. Pronuntzat: greu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ingreuiére (greu) (rar) s. f. g.d. art. ingreuiérii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ingreuiére s. f. (sil. greuie) g.d. art. ingreuiérii; pl. ingreuiéri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INGREUIÉRE s. v. impovarare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
- silabatzie: in-gre-u-ie-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ingreuiere, ingreuierisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) ingreuia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: impovarare
etimologie:
- ingreuia DEX '09 DEX '98