ingestie sf [At: PARHON, B. 21 / V: (înv) ~iune / E: fr ingestion] (Med) Ingerare (1).

INGÉSTIE s.f. Înghițire, introducere în stomac; ingerare. [Gen. -iei, var. ingestiune s.f. / cf. fr. ingestion, lat. ingestio].

INGÉSTIE s. f. ingerare; înghițire. (< fr. ingestion, lat. ingestio)

INGÉSTIE ~i f. Introducere a alimentelor sau a altor substanțe pe cale bucală în stomac. [G.-D. ingestiei] /<fr. ingestion

ingestiune sf vz ingestie

INGESTIÚNE s.f. v. ingestie.

*ingestiúne f. (lat. in-géstio, -ónis, d. in-gestum, suoinu d. ingérere, a pune în. V. di- și su-gestiune). Acțiunea de a ingera, de a vîrî în stomah, de a înghiți. – Și -éstie.

ingéstie (-ti-e) s. f., art. ingéstia (-ti-a), g.-d. art. ingéstiei; pl. ingéstii, art. ingéstiile (-ti-i-)

ingéstie s. f. (sil. -ti-e), art. ingéstia (sil. -ti-a), g.-d. art. ingéstiei; pl. ingéstii, art. ingéstiile (sil. -ti-i-)

INGÉSTIE s. v. ingerare, înghițire.