10 definitzii pentru ingenunchiere

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ingenunchiere sf vz ingenunchere

INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune a aservi. ♦ (Rar) A da in stapanire a inchina (unui dushman). [Prez. ind. shi: ingenúnchi] Lat. ingenuculare.

INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune a aservi. ♦ (Rar) A da in stapanire a inchina (unui dushman). [Prez. ind. shi: ingenúnchi] Lat. ingenuculare.

ingenunchea [At: DOSOFTEI V. S. 133/1 / V: (inv) ~uchia (inv) ~nchia ~gerunchia / Pzi: ~chez (inv) ingenunchi / E: ml *ingenuculare] 1 vi A se asheza in genunchi. 2 vi (Fig) Ai slabi puterile. 3 vi (Fig; ie) A ~ cu desavarshire A ramane fara nimic. 4 vt A sili pe cineva sa se asheze in genunchi. 5 vt (Fig) A supune. 6 vt A inchina un teritoriu unui dushman biruitor.

INGENUNCHEÁ ingenunchez vb. I. 1. Intranz. A se asheza in genunchi. Nenorocita drumeatza a ingenuncheat linga patul sotzului ei. CREANGA P. 97. Biata femeie ingenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI S. I 52. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane popoare tzari) A aservi a supune. Boierii sint nishte nesocotitzi! Vor sa ma ingenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA O. II 94. (Refl. pas.) Il ruga pe fratesau cu lacrimi sai spuna el cum sar putea ingenunchea acel neinduplecat shi ispravi cu atitea jertfe de viteji. CARAGIALE O. III 91. ♦ A da in stapinire a inchina (unui dushman). Vai tzie Petre domn ticalos! vai tzie Irimie Iuda care tziai vindut domnul shi tziai ingenuncheat moshia! SADOVEANU O. I 192. ♦ Intranz. A se supune. In apus e luptancinsa Intre noapte shi lumina... Ziuangenuncheazanvinsa Codrul apele suspina. CERNA P. 57. Prez. ind. shi: ingenúnchi (SAHIA U.R.S.S. 63).

A INGENUNCHEÁ ~éz 1. intranz. 1) A se asheza in genunchi. 2) fig. A cadea in genunchi. 2. tranz. 1) (persoane) A constrange la supunere totala. 2) (popoare tzari teritorii) A lua in stapanire (prin puterea armata); a face sa piarda independentza; a supune; a aservi; a inrobi; a subjuga; a infeuda. [Sil. nunchea] /<lat. ingenuculare

ingenúchĭ shi chéz (vest) shi únchĭ shi unchéz (est) a chĭá (vest) shi a chéa (est) v. intr. (lat. ingenúculo áre; it. inginocchiare fr. s’agenouiller). Ma pun orĭ cad in genunchĭ. Fig. Ma umilesc. V. tr. Pun in genunchĭ. Fig. Umilesc supun oprim: nu ingenunchĭa nicĭ chear libertatea animalelor! V. incotesc shi proschinitar.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ingenuncheá (a ~) vb. ind. prez. 3 ingenuncheáza 1 pl. ingenunchém; conj. prez. 3 sa ingenunchéze; ger. ingenunchínd

ingenuncheá vb. ind. prez. 1 sg. ingenunchéz 3 sg. shi pl. ingenuncheáza 1 pl. ingenunchém; conj. prez. 3 sg. shi pl. ingenunchéze; ger. ingenunchínd

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INGENUNCHEÁ vb. v. aservi inrobi robi subjuga supune.

ingenunchea vb. v. ASERVI. INROBI. ROBI. SUBJUGA. SUPUNE.

Intrare: ingenunchiere
ingenunchiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ingenunchiere
  • ‑ngenunchiere
  • ingenunchierea
  • ‑ngenunchierea
plural
  • ingenunchieri
  • ‑ngenunchieri
  • ingenunchierile
  • ‑ngenunchierile
genitiv-dativ singular
  • ingenunchieri
  • ‑ngenunchieri
  • ingenunchierii
  • ‑ngenunchierii
plural
  • ingenunchieri
  • ‑ngenunchieri
  • ingenunchierilor
  • ‑ngenunchierilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)