INFLUÉNȚĂ², influențe, s. f. (Înv.) Nume dat unei boli epidemice asemănătoare cu gripa; p. gener. gripă. – Din fr., it. influenza, germ. Influenza.

influență² sf [At: DA / Pl: ~țe / E: it influenza] (Med; înv) Gripă.

INFLUÉNȚĂ², influențe, s. f. (înv.) Nume dat unei boli epidemice asemănătoare cu gripa; p. gener. gripă. – Din fr., it. influenza, germ. Influenza.

INFLUÉNȚĂ¹ s. f. (Învechit) Nume dat altădată unei boli epidemice avînd simptome asemănătoare cu ale gripei.

INFLUÉNȚĂ s.f. 1. Acțiune exercitată asupra unei ființe sau asupra unui lucru, putând să-i modifice conținutul, caracterul, forma etc. 2. Putere, trecere, precădere. 3. (Med.) Răceală, gripă. [Cf. fr. influence, it. influenza].

INFLUÉNȚĂ² s. f. gripă. (< it. influenza)

influență f. 1. acțiune ce o persoană sau un lucru exercită asupra altora: influența climei asupra temperamentului; 2. fig. autoritate, credit: a avea o mare influență; 3. Med. gripă.

*influénță f., pl. e (fr. influence, lat. in-fluentia). 1. Acțiunea unuĭ lucru asupra altuĭa: influența combinată a soareluĭ și a luniĭ produce fluxu și refluxu. 2. Fig. Trecere, vază, putere: acest om are influență în minister. 3. (it. influenza). Gripă, guturaĭ violent și epidemic. V. înrîurire.

influénță s. f., g.-d. art. influénței; pl. influénțe

influénță (acțiune, gripă) s. f., g.-d. art. influénței; pl. influénțe

influență

influență, -țe.

INFLUÉNȚĂ s. v. gripă.

influență s. v. GRIPĂ.