7 definitzii pentru infietor
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INFIETÓR OÁRE infietori oare s. m. shi f. Persoana care printrun act juridic devine parintele unui copil care nu a fost al lui; adoptator. [Pr.: fie] Infia + suf. tor.
INFIETÓR OÁRE infietori oare s. m. shi f. Persoana care printrun act juridic devine parintele unui copil care nu a fost al lui; adoptator. [Pr.: fie] Infia + suf. tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
infietor ~oare smf [At: HAMANGIU C. C. 47 / V: ~fiit~ / Pl: ~i ~oare / E: infia + ~(i)tor] Persoana care printrun act juridic devine parintele unui copil care nu a fost al lui Si: adoptator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
infietor a. adoptiv: tata infietor.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
infietór (fie) s. m. pl. infietóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
infietór s. m. (sil. fie) pl. infietóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INFIETÓR s. (JUR.) adoptator. (~ al unui nounascut.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INFIETOR s. (JUR.) adoptator. (~ al unui nounascut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: in-fi-e-tor
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
infietor, infietorisubstantiv masculin infietoare, infietoaresubstantiv feminin
- 1. Persoana care printrun act juridic devine parintele unui copil care nu a fost al lui. DEX '09 DEX '98sinonime: adoptator
etimologie:
- Infia + sufix tor. DEX '98 DEX '09