optziuni
  • info

16 definitzii pentru infiat

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INFIÁT A infiatzi te adj. Care devine fiu sau fiica prin infiere. [Pr.: fiat] V. infia.

INFIÁT A infiatzi te adj. Care devine fiu sau fiica prin infiere. [Pr.: fiat] V. infia.

infiat ~a a [At: DA ms / P: ~fiat / V: ~iit / Pl: ~atzi ~e / E: infia] 1 Adoptat. 2 (Pex) Luat de suflet.

INFIÁT A infiatzi te adj. (Despre un copil) Adoptat. Copil infiat. Pronuntzat: fiat.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: fia] In + fiu.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: fia] In + fiu.

infia vt [At: ALECSANDRI ap. TDRG / P: ~fia~ / V: (inv) ~fii / Pzi: ~iez / E: in + fiu] 1 A adopta cu forme legale un copil. 2 (Nob) Ashi insushi cuvinte pareri etc.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (un copil) a lua de suflet. Era infiata de el. CAMIL PETRESCU O. II 158. Imi propun sa iau cu mine in Europa... pe arabul acest mic. Vrei poate sal infiezi? ALECSANDRI O. P. 349. Pronuntzat: fia.

A INFIÁ ~éz tranz. (copii) A primi in familie cu drept de copil legitim; a lua de suflet; a adopta. [Sil. fia] /in + fiu

infià v. a lua drept fiu a adopta de fiu.

infiéz v. tr. (d. fiŭ). Adopt k fiŭ ĭaŭ de suflet.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

infiá (a ~) (fia) vb. ind. prez. 3 infiáza 1 pl. infiém (fiem); conj. prez. 3 sa infiéze; ger. infiínd (fiind)

infiá vb. (sil. fia) ind. prez. 1 sg. infiéz 3 sg. shi pl. infiáza 1 pl. infiém (sil. fiem); conj. prez. 3 sg. shi pl. infiéze; ger. infiínd (sil. fiind)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INFIÁT adj. (JUR.) adoptiv. (Copil ~.)

INFIAT adj. (JUR.) adoptiv. (Copil ~.)

INFIÁ vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nounascut.)

INFIA vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nounascut.)[1]

  1. In original cuv. greshit accentuat: infia. — LauraGellner

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

infia infiez v. t. a aresta.

Intrare: infiat
infiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infiat
  • ‑nfiat
  • infiatul
  • infiatu‑
  • ‑nfiatul
  • ‑nfiatu‑
  • infiata
  • ‑nfiata
  • infiata
  • ‑nfiata
plural
  • infiatzi
  • ‑nfiatzi
  • infiatzii
  • ‑nfiatzii
  • infiate
  • ‑nfiate
  • infiatele
  • ‑nfiatele
genitiv-dativ singular
  • infiat
  • ‑nfiat
  • infiatului
  • ‑nfiatului
  • infiate
  • ‑nfiate
  • infiatei
  • ‑nfiatei
plural
  • infiatzi
  • ‑nfiatzi
  • infiatzilor
  • ‑nfiatzilor
  • infiate
  • ‑nfiate
  • infiatelor
  • ‑nfiatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

infia, infiezverb

  • 1. A adopta (cu forme legale) un copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adopta
    • format_quote Era infiata de el. CAMIL PETRESCU O. II 158. DLRLC
    • format_quote Imi propun sa iau cu mine in Europa... pe arabul acest mic. – Vrei poate sal infiezi? ALECSANDRI O. P. 349. DLRLC
etimologie:
  • In + fiu DEX '09 DEX '98

infiat, infiataadjectiv

  • 1. Care devine fiu sau fiica prin infiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adoptat adoptiv
    • format_quote Copil infiat. DLRLC
etimologie:
  • vezi infia DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.