3 definitzii pentru indurare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INDURÁ pers. 3 indureaza vb. I. Refl. (Med.; despre tzesuturi) A se intari. Din fr. indurer.
INDURÁ vb. I. refl. (Med.; despre tzesuturi) A se intari. [< fr. indurer].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
indurá vb. ind. prez. 3 sg. indureáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: indurare
indurare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
induraverb
- 1. (Despre tzesuturi) A se intari. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: intari
etimologie:
- indurer DEX '09 DEX '98 DN
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.