indraznit¹ sn [At: COSHBUC F. 106 / Pl. ~uri / E: indrazni] (Nob) 1 Curaj. 2 Indrazneala (2). 3 Obraznicie. 46 Indrazneala (46). 7 (Inv) Sperantza.

indraznit² ~a a [At: BIBLIA (1688) 49² / Pl: ~itzi ~e / E: indrazni] (Inv) 12 (Facut sau) rostit cu indrazneala. 2 (Nob) Curajos.

indrazni [At: COD. VOR 3/6 / S shi: (inv) ~asni / Pzi: ~nesc / E: in + drazni] 1 vt A avea curaj Si: a cuteza. 2 vt A nu se sfii. 3 vt Ashi arata deschis opiniile sau sentimentele. 4 vt A savarshi ceva ilegal. 5 vt (Inv) A incuraja. 6 vr (Inv) A se fali. 7 vi (Udp „la”) A ataca pe cineva.

INDRAZNÍ indraznesc vb. IV. Tranz. A avea curaj a cuteza a nui fi frica a nu se teme de nimic. Galaciuca ishi striga copiii pe nume. Aceshtia nu indraznesc sa raspunda. SAHIA N. 44. Daca in locul depeshii ar veni chiar autorul aici?... Nu indraznesc a spera. CARAGIALE O. VII 10. Nash fi indraznit niciodata sa ma apropiu de matale duduca. ALECSANDRI T. I 54. ◊ Absol. Teash iubi shi nundraznesc. JARNÍKBIRSEANU D. 383.

A INDRAZNÍ ~ésc intranz. (urmat mai ales de o propozitzie complementara cu conjunctivul) A risca biruind frica sau jena; a cuteza; a se incumeta. Cine nu ~eshte nu izbuteshte. Sa ~easca sa nu vina. /in + sl. driznonti

indraznésc v. tr. (vsl. drŭznontidrŭznon [shi drŭzati] a indrazni d. drŭzŭ dirz). Cutez ma incumet am curaj: indraznesc sa trec.

indrazní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indraznésc imperf. 3 sg. indrazneá; conj. prez. 3 sa indrazneásca

indrazní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indraznésc imperf. 3 sg. indrazneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indrazneásca

INDRAZNÍ vb. 1. a cuteza a se incumeta (astazi rar) a se semetzi (pop.) a se bizui (inv.) a ispiti a se risca (rar fig.) a se intinde. (Cine nu ~ nu izbuteshte.) 2. a cuteza a se incumeta a pofti. (Sa ~ el sa nu vina la timp!) 3. v. permite.

INDRAZNI vb. 1. a cuteza a se incumeta (astazi rar) a se semetzi (pop.) a se bizui (inv.) a ispiti a se risca (rar fig.) a se intinde. (Cine nu ~ nu izbuteshte.) 2. a cuteza a se incumeta a pofti. (Sa ~ el sa nu vina la timp!) 3. a cuteza ashi ingadui ashi permite. (Cum ~ una k asta?)

A indrazni ≠ a se jena a se rushina a se sfii a (se) teme

indrazní (indraznésc indraznít) vb. 1. (Inv.) A prinde curaj a se insufletzi. 2. A indrazni a se incumeta a avea curajul de a intreprinde ceva. Var. indrasni. Sl. drŭznati de la drŭzŭ „indraznetz” cf. Pushcariu Dacor. VIII 349 unde cuvintul este considerat impotriva tuturor aparentzelor drept un termen de cultura). Der. indraznitor adj. (cutezator curajos); neindraznetz adj. (timid); indrazneala s. f. (cutezantza curaj).