incorporare sf [At: CONTEMP. 1948 nr. 112 3/5 / V: in~ / Pl: ~rari / E: incorpora] 1 Unire a mai multor lucruri intrunul singur Si: incorporat¹ (1) incorporatzie (1). 2 Anexare a unui tzinut a unei provincii la o tzara Si: incorporat¹ incorporatzie (2). 3 Incadrare a recrutzilor intro unitate militara pentru efectuarea stagiului militar Si: incorporat¹ (3) incorporatzie (3). 4 Inglobare. 5 (Fig) Intrupare.

INCORPORÁRE incorporari s. f. Actziunea de a incorpora shi rezultatul ei. 1. Inglobare a unui corp in altul. 2. Intrare in cadrele armatei pentru satisfacerea stagiului militar.

INCORPORÁRE s.f. Actziunea de a incorpora shi rezultatul ei; incorporatzie (1) [in DN]. [< incorpora].

incorporare sf vz incorporare

*incorporatziúne f. (lat. incorporátio ónis. V. corporatziune). Actziunea de a saŭ de a te incorpora. SHi átzie dar maĭ des incorporare.

!incorporáre/incorporáre s. f. g.d. art. incorporắrii/incorporắrii; pl. incorporắri/incorporắri

incorporáre s. f. g.d. art. incorporarii; pl. incorporari

incorporáre v. incorporáre

INCORPORÁRE s. I. 1. v. inglobare. 2. v. absorbtzie. 3. v. anexare. II. (MIL.) inrolare recrutare (inv. shi pop.) scriere (Transilv. shi Mold.) conscriptzie (Transilv. shi Maram.) shorozash. (~ unui nou contingent.)

INCORPORÁRE s. v. incarnare incarnatzie intrupare.

INCORPORARE s. 1. includere integrare introducere inglobare. (~ a ceva in masa unei substantze.) 2. absorbtzie resorbtzie (inv.) sorbire. (Fenomenul de ~.) 3. alipire anexare. (~ unui teritoriu.) 4. (MIL.) inrolare recrutare (inv. shi pop.) scriere (Transilv. shi Mold.) conscriptzie (Transilv. shi Maram.) shorozash. (~ unui nou contingent.)

incorporare s. v. INCARNARE. INTRUPARE.

INCORPORÁRE s. f. (< incorporá cf. fr. incorporer lat. incorporare): absorbire inglobare a unui contzinut notzional shi semantic de catre o parte de vorbire care nul poseda in anumite conditzii sintactice (in cazul fenomenului lingvistic de schimbare a valorii gramaticale). v. conversiúne. I. in limba romana se constata rar shi numai la partzile de vorbire neflexibile care nu au un asemenea contzinut: transformarea prepozitziei la in adjectiv de cantitate cu sensul de „mult” „multa” („Era acolo la lume!”) sau in adverb de mod de aproximatzie cu sensul de „cam” „aproape” („Sa fi fost la shaizeci de oameni”); trecerea prepozitziei dupa la adverb de timp cu sensul de „apoi” „dupa aceea” „mai tarziu” („Urcatzi mai repede shi luatzi bilete dupa!”) etc. I. este un fenomen corelativ cu delexicalizarea (v.).