9 definitzii pentru incordator
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCORDATÓR incordatoare s. n. (Reg.) Intorcator al razboiului de tzesut. ♦ Intinzator al coardei fierastraului; cordar. Incorda + suf. ator.
incordator ~oare [At: MARDARIE L. 1968 / Pl: ~i ~oare / E: incorda + (ajtor] 1 smf (Nob) Persoana care intinde un arc o coarda un cablu etc. 2 smf (Irg) Persoana care leaga strans ceva sau pe cineva. 3 sm (Irg; fig) Diavol. 4 sn (Reg) Instrument cu care se intinde panza la razboiul de tzesut. 5 sn (Reg) Piesa care intinde coarda unui ferastrau Si: cordar. 6 sf (Reg) Roata dintzata la sita Si: (reg) impiedicatoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCORDATÓR incordatoare s. n. (Reg.) Intorcator al razboiului de tzesut. ♦ Intinzator al coardei ferastraului; cordar. Incorda + suf. ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INCORDATÓR incordatoare s. n. (Regional) Instrument cu care se incordeaza shi se tzine intinsa pinza la rost sau la sulul dinainte al razboiului. ♦ Lemn cu care se tzine incordata sfoara ferastraului; cordar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incordatór (reg.) s. n. pl. incordatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incordatór s. n. pl. incordatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCORDATÓR s. v. cordar intinzator intorcator slobozitor struna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incordator s. v. CORDAR. INTINZATOR. INTORCATOR. SLOBOZITOR. STRUNA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
incordatór2 incordatóri s.m. (reg.) diavol drac.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incordator, incordatoaresubstantiv neutru
- 1. Intorcator al razboiului de tzesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Intinzator al coardei fierastraului. DEX '09 DLRLCsinonime: cordar
-
etimologie:
- Incorda + sufix ator. DEX '98 DEX '09