INCÍZIE incizii s. f. 1. (Med.) Taietura sectzionare facuta intrun tzesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical. 2. Taietura facuta in scoartza unui arbore cu scopul de a opri shi de a dirija o cantitate mai mare de substantze nutritive catre inflorescentze provocand astfel o creshtere mai mare a fructelor shi grabirea coacerii lor. 3. Tehnica de ornamentare a unui obiect din lut piatra metal prin zgarierea in adancime cu ajutorul unui instrument special; ornament astfel rezultat. Din fr. incision lat. incisio.

incizie sf [At: DA / V: (inv) ~iune / Pl: ~i / E: lat incisio onis fr incision] 1 (Med) Taietura sectzionare facuta intrun tzesut cu un bisturiu sau alt instrument chirurgical Si: incizura (2). 2 Taietura facuta in scoartza unui arbore cu scopul de a opri shi de a dirija o mai mare cantitate de substantze nutritive catre inflorescentze provocand astfel o creshtere mai mare a fructelor shi grabirea coacerii lor. 3 Zgariere a suprafetzei unui obiect din lut piatra etc. cu ajutorul unui instrument special pentru ornamentare. 4 Ornament realizat prin incizie (3).

INCÍZIE incizii s. f. 1. (Med.) Taietura sectzionare facuta intrun tzesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical. 2. Taietura facuta in scoartza unui arbore cu scopul de a opri shi de a dirija o cantitate mai mare de substantze nutritive catre inflorescentze provocand astfel o creshtere mai mare a fructelor shi grabirea coacerii lor. 3. Ornamentare a unui obiect din lut piatra metal prin zgarierea in suprafatza lui cu ajutorul unui instrument special; ornament astfel rezultat. Din fr. incision lat. incisio.^[1]

INCÍZIE incizii s. f. Taietura facuta cu un instrument special in corpul unui om sau al unui animal. ♦ Taietura facuta in coaja unui arbore sau a unui arbust.

INCÍZIE s.f. Taietura facuta cu bisturiul in corpul unui om sau al unui animal. ♦ Taietura facuta in coaja unui arbore sau in interiorul unui material. [Gen. iei var. inciziune s.f. / cf. fr. incision it. incisione lat. incisio].

INCÍZIE s. f. 1. taietura operata cu bisturiul in corpul unui om sau animal; incizura (2). ◊ (fig.) cuvant expresie sarcastica vitriolanta. 2. crestatura in coaja unui arbore in interiorul unui material. (< fr. incision lat. incisio)

INCÍZIE ~i f. 1) Taietura in tzesuturile organice facuta cu un instrument chirurgical taios. 2) Ornamentare a unor obiecte (din lut piatra etc.) prin scrijelire. [G.D. inciziei; Sil. incizie] /<lat. incisio ~onis fr. incision^[1]

inciziune sf vz incizie

INCIZIÚNE s.f. v. incizie.

inciziune f. taiere d’alungul.

*inciziúne f. (lat. incisio ónis. V. abs shi deciziune). Taĭetura facuta in ceva: a face o inciziune cu bisturiu. SHi ízie.

incízie (taietura) (zie) s. f. art. incízia (zia) g.d. art. incíziei; pl. incízii art. incíziile (zii)

incízie s. f. (sil. zie) art. incízia (sil. zia) g.d. art. incíziei; pl. incízii art. incíziile (sil. zii)^[1]

incizie

INCÍZIE s. crestatura.^[1]

INCIZIE s. crestatura.