impresurare sf [At: DOSOFTEI V. S. 137 / Pl: ~rari / E: impresura] 1 Inconjurare din toate partzile Si: (inv) impresuratura (1). 2 Cuprindere cu bratzele Si: (inv) impresuratura (2). 3 (Inv) Deposedare in mod abuziv a unei persoane Si: (inv) impresuratura (3). 4 (Inv) Strivire sub greutatea proprie sau a unui obiect Si: (inv) impresuratura (4). 5 Sugrumare. 6 Acoperire cu pamant Si: (inv) impresuratura (6). 7 Impiedicare a creshterii shi dezvoltarii plantelor Si: (inv) impresuratura (7). 8 (Fig) Copleshire. 9 (Jur) Uzurpare a unui drept Si: (inv) impresuratura (9). 10 Incercuire pentru a prinde Si: (inv) impresuratura (10). 11 Asediere.

IMPRESURÁRE impresurari s. f. Actziunea de a impresura. 1. Inconjurare din toate partzile incadrare. 2. Asediere asediu. 3. (Invechit) Luare cu sila incalcare uzurpare. Din partea celorlaltzi vecini moshia na suferit nici o impresurare. I. IONESCU D. 445.

impresurare f. actziunea de a impresura: 1. asediu; 2. incalcare: vrei sami mananci stanjeni cu impresurare? AL. 3. stramtorare.

impresuráre f. Actziunea de a impresura. Asediŭ.

impresura vt [At: VARLAAM C. 323₁ / V: (inv) ~sara (cscj) ~ri / Pzi: impresor (inv) impresur / E: in + lat pressuro are] 1 A inconjura din toate partzile. 2 A cuprinde cu bratzele Si: a imbratzisha. 3 (Inv) A deposeda pe cineva in mod abuziv. 4 (Inv) A strivi ceva sub greutatea proprie sau a unui obiect. 5 (Inv) A sugruma. 6 (Inv) A acoperi cu pamant. 7 A impiedica creshterea shi dezvoltarea plantelor Si: a inabushi. 8 (Fig) A copleshi. 9 (Jur) A uzurpa. 10 A incercui pentru a prinde. 11 A asedia.

IMPRESURÁ impresór vb. I. Tranz. 1. A inconjura din toate partzile a incadra. Barba rara pirlita parul in shuvitze lungi impresurau un obraz galban shi doi ochi arzatori in orbite negre. SADOVEANU. III 120. Dar zina Latona se jura pe cerurile fara margini de pre capul ei pe pamintul nemasurat ce o impresoara. ODOBESCU S. III 293. ◊ Fig. Dupa cintece urmau taceri adinci in noaptea calda cu totzii ramineau fara cuvinte in farmecul lunii carei impresura. SADOVEANU O. IV 81. Plasmuiri din basme Mau impresurat? Aripi de fantasme Poateau scuturat Aur peste ele? IOSIF V. 132. O linishte k de vis ma impresoara nu zaresc o pasare zburind. VLAHUTZA O. A. II 178. ♦ A napadi. Casutza cea hirbuita shi impresurata de maracini. SBIERA P. 156. ♦ (Determinat prin «cu bratzele» «cu miinile» etc.) A cuprinde a imbratzisha. Ma lasa de musteatza ma impresura cu amindoua minile pe dupa git ishi viri capui mic subt marginile palariei mele. HOGASH M. N. 19. 2. A incercui a asedia. Pedestrimea romineasca shi ungureasca impresurata din toate partzile de calarimea turceasca. BALCESCU O. I 26. Cind o da soarelen de seara Mare oaste vampresoara. TEODORESCU P. P. 175. ◊ Fig. Vintul frigul shi furtuna Pre copii impresura. NEGRUZZI S. II 58. Dar la biruri Mil punea SHi haraciuri Cai cerea Mare greu limpresura. TEODORESCU P. P. 676. Prez. ind. shi: imprésur (EMINESCU O. I 201).

A IMPRESURÁ impresór tranz. 1) A cuprinde din toate partzile; a inconjura; a incercui; a imprejmui. ~ o cetate. 2) fig. A cuprinde cu bratzele; a imbratzisha. 3) (fortificatzii trupe inamice etc.) A inconjura pentru a scoate din lupta; a incercui. 4) inv. A deposeda in mod abuziv. /<lat. impressoriare

impresurà v. 1. a inconjura cu armata dushmanii: impresurara cetatea; 2. a inconjura in genere: tot ce ne impresoara; 3. a coprinde de o data: ce boala te impresoara? POP.; 4. a coprinde pe nedrept a incalca in averea altuia. [Lat. *PRESSULARE din PRESSUS inghesuit].

impresór (vest) shi imprésur (est) a urá v. tr. (lat. *pressúro d. pressúra apesare presiune. Impresor orĭ oara; sa oare. V. presiune comprim screm). Vechĭ. Imbulzesc gramadesc: multzimea il impresura pe Hristos. Inadush sufoc: spiniĭ impresurara samintza. Asupresc constring. Atac Cotropesc uzurp. Azĭ. Inconjor cuprind invalesc: aeru ne impresoara din toate partzile. Asediez (o cetate un loc).

impresuráre s. f. g.d. art. impresurắrii; pl. impresurắri

impresuráre s. f. g.d. art. impresurarii; pl. impresurari

impresurá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. impresór 3 impresoára; conj. prez. 3 sa impresoáre

impresurá vb. ind. prez. 1 sg. impresór 3 sg. shi pl. impresoára; conj. prez. 3 sg. shi pl. impresoáre

IMPRESURÁRE s. 1. v. incercuire. 2. v. asediu.

IMPRESURARE s. 1. incercuire inconjurare. (~ inamicului.) 2. asediere asediu incercuire inconjurare (inv.) ocol (grecism inv.) poliorchie. (~ cetatzii.)

IMPRESURÁ vb. 1. v. incercui. 2. v. asedia. 3. v. inconjura. 4. v. copleshi. 5. v. napadi. 6. (fig.) a infashura a invalui. (Intunericul ne ~.)

IMPRESURÁ vb. v. asfixia inabushi incalca ineca sufoca sugruma uzurpa.

IMPRESURA vb. 1. a incercui a inconjura a invalui (inv. shi pop.) a cuprinde (inv.) a imprejura. (Lau ~ din toate partzile.) 2. a asedia a incercui a inconjura (inv. shi reg.) a ocoli (inv.) a inchide a inveriga. (Au ~ cetatea; il ~ pe inamic.) 3. a incercui a inconjura (fig.) a incinge. (Muntzii ~ cimpia.) 4. a(l) copleshi a(l) covirshi a(l) napadi a(l) prinde. (Il ~ gindurile.) 5. a napadi. (Buruienile au ~ gradina.) 6. (fig.) a infashura a invalui. (Intunericul ne ~.)

impresura vb. v. ASFIXIA. INABUSHI. INCALCA. INECA. SUFOCA. SUGRUMA. UZURPA.

impresurá (impresór impresurát) vb. 1. A apasa a face presiune. 2. A copleshi a impovara a stringe cu usha. 3. A sufoca. 4. A asedia a incercui. 5. A invada a ocupa. 6. A asupri a umili. Probabil din lat. pressus „greutate apasare” al carui rezultat rom. *pres nu sa pastrat. De la pl. sau *presuri sa putut forma impresura k de la ginduri ingindura sau de la fumuri infumura. Dupa Cipariu Gram. I 140 (urmat de Pushcariu 792 shi DAR) din lat. pressura „apasare” prin intermediul unui der. *pressurāre; dupa CandreaDens. 825 din lat. pressōrium prin intermediul unui der. *impressoriāre; dupa Koerting 4789 din lat. *impressulāre. Der. impresurator adj. (grabnic presant); impresuratura s. f. (inv. asuprire; impilare); despresura vb. (a ridica asediul; a desprinde; a face sa inceteze presiunea).