7 definitzii pentru imprejmuit (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
IMPREJMUÍT1 s. n. Faptul de a imprejmui; imprejmuire (1). V. imprejmui.
IMPREJMUÍT1 s. n. Faptul de a imprejmui; imprejmuire (1). V. imprejmui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
imprejmuit1 sn [At: I. IONESCU M. 317 / Pl: ~uri / E: imprejmui] 1 Imprejmuire (1). 2 (Fig) Impresurare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
IMPREJMUÍT s. n. Faptul de a imprejmui. Pregatirile ce se fac pamintului pentru al pune in stare k sa fie bun de intrebuintzat sint: 1) drumurile vicinale 2) stirpitul pietrelor 3) stirpitul padurilor... shi 10) imprejmuitul lui. I. IONESCU M. 317.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
imprejmuít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
imprejmuít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
IMPREJMUÍT s. v. imprejmuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IMPREJMUIT s. imprejmuire inchidere ingradire. (~ unui teren.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
imprejmuitsubstantiv neutru
- sinonime: imprejmuire inchidere ingradire
- Pregatirile ce se fac pamintului pentru al pune in stare k sa fie bun de intrebuintzat sint: 1) drumurile vicinale 2) stirpitul pietrelor 3) stirpitul padurilor... shi 10) imprejmuitul lui. I. IONESCU M. 317. DLRLC
-
etimologie:
- imprejmui DEX '98 DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.