impletit² ~a a [At: BIBLIA (1688) 68/1 / Pl: ~itzi ~e / E: impleti] 1 (D. fire sau manunchiuri de fire) Ashezat impreuna cu altele incrucishat sau innodat dupa un anumit sistem. 2 (Fig; d. sentimente intentzii diferite) Amestecat². 3 (D. par) Pieptanat in cozi. 4 (D. colaci) Preparat din benzi de aluat imitand cozile. 5 (D. flori sau alte podoabe) Legat in forma de cununa. 6 (D. coshuri garduri obiecte de mobilier) Confectzionat din nuiele flexibile. 7 (D. rogojini) Confectzionat din fascicule de plante uscate. 8 (D. obiecte de imbracaminte sau de podoaba) Confectzionat din fire innodate cu ajutorul andrelelor croshetei sau altor unelte. 9 (D. plante) Care cresc rasucite unele de altele dese incurcate. 10 (Fig) Uneltit². 11 (Rar; d. picioarele dansatorilor) Mishcat repede in timpul dansului.

IMPLETÍT² A impletitzi te adj. 1. (Despre un obiect) Lucrat din fire de lina cinepa etc. sau din nuiele papura flori etc. prin impletire; (despre fir nuia papura etc.) reunit imbinat incrucishat prin impletire. ◊ Fig. Zaharia Duhu i asculta cu buzele strinse cu o bucurie in care se amesteca impletit fir negru de amaraciune. C. PETRESCU R. DR. 33. 2. (Despre par) Strins in cozi facut cozi. 3. Incrucishat; incolacit. Cu bratzelempletite mai stau shi greu rasufla. BELDICEANU P. 63. ◊ Fig. Am stat in sara asta amindoi Cu gindul shi privirilempletite. D. BOTEZ P. O. 71.

impleti [At: DOSOFTEI V. S. 125 / V: (inv) ~pre~ pleti / Pzi: ~tesc / E: in + vsl плетѫ плести] 1 vt A asheza impreuna mai multe fire sau manunchiuri de fire incrucishandule sau innodandule dupa un anumit sistem. 23 vtr (Fig) A (se) amesteca sentimente intentzii etc. diferite. 4 vt A strange parul in cozi. 5 vt A prepara colacii din benzi de aluat imitand cozile. 6 vt A lega in forma de cununi flori sau alte ornamente. 7 vt A face din nuiele flexibile coshuri garduri obiecte de mobilier. 8 vt A face rogojini din fascicule de plante uscate. 9 vt A confectziona din fire innodate din nuiele din flori etc. diferite obiecte de imbracaminte sau de podoaba cu ajutorul andrelei croshetei etc. Si: a crosheta a tricota. 10 vr (D. plante) A creshte dese incurcate rasucite unele in jurul altora. 11 vt (Fig; inv) A unelti. 12 vi (Rar) A mishca repede picioarele in timpul dansului. 13 vrr (Fig) A se incrucisha. 14 vrr (Fig) A se imbina.

IMPLETÍ impletesc vb. IV. 1. Tranz. A reuni a impreuna mai multe fire jurubitze etc. incrucishindule dupa un sistem anumit pentru a forma un tot. Mosh Nichifor avea o biciushca de cele de cinepa impletita de mina lui. CREANGA P. 107. (Fig.) Deasupra casei un cocor Ishi impletise cuiburi de lumina. D. BOTEZ P. O. 134. ◊ Refl. pas. Cercind k sa vada de putea sa se toarca sau sa se impleteasca k inul au vazut k cercarea lui era nemerita. DRAGHICI R. 52. ◊ Refl. Fig. Carnea shi singele oamenilor se impletesc cu fierul mashinilor formind impreuna o singura gigantica mashinarie pentru extras carbunii. BOGZA V. J. 175. 2. Tranz. A lucra diferite obiecte (o plasa o dantela ciorapi etc.) din fire rasucite sau toarse dispunindule intrun anumit fel. A impleti manushi. ▭ Avea un comanac sur de lina impletita cu iglitza. SADOVEANU N. P. 84. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») Dumitru in dreptul shopronului a adormit peste un navod la care impletea. DAVIDOGLU O. 15. ♦ A confectziona diferite obiecte din nuiele flori papura paie mladitze etc. incrucishate dupa un sistem anumit. Numi trebuie flamuri Nu voi sicriu bogat Cimi impletitzi un pat Din tinere ramuri. EMINESCU O. I 216. Iute iute copilitze o ghirlandami impletitzi. BOLINTINEANU O. 319. Te lasa te lasa Salcie pletoasa Sa teapuc cu mina Sampletesc cununa. ANT. LIT. POP. I 161. ◊ Refl. Fig. Nouri vinetzi... Sempletesc intro cununa. ALECSANDRI P. II 123. ♦ (Cu schimbarea complementului) A impodobi cu cununi ghirlande sau ornamente de flori. Acolo... subt via inflorita A caria mladitze cu mirtzi se marita SHi fruntea shiompleteshte co bolta de lungi flori. ALEXANDRESCU M. 158. ♦ A forma (colaci) din fishii de aluat rasucite sau imbinate in diverse feluri. Sufleca minice largi SHimpleteshte la colaci. ALECSANDRI P. P. 97. 3. Tranz. (Cu privire la par) A lega in cozi. Minilei mici k doi crini albi incearca In van a impleti parul de aur. EMINESCU O. IV 107. Draga sa te veseleshti Si cu flori cositza sa tzio impleteshti. BOLINTINEANU O. 39. Parun flori shil impleteshte. JARNÍKBIRSEANU D. 286. ◊ Expr. A impleti cositza alba v. cositza. 4. Refl. Fig. A se incrucisha a se intretaia (unul cu altul). Glasul ei de argint se impletea cu glasul lui de arama. GALACTION O. I 214. Glasurile se impleteau se incurcau shi se intreceau. REBREANU R. II 39. Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. 5. Intranz. (Neobishnuit in expr.) A impleti din picioare = a mishca repede din picioare a dansa. Mata shtii sa impleteshti din picioare? ALECSANDRI T. 446. 6. Tranz. Fig. (Invechit) A urzi a unelti. Lisandru... impletea un meshteshug ascuns volnicia patriei sa strice. ARHIVA R. I 161.

A IMPLETÍ ~ésc tranz. (fire suvitze de par nuiele etc.) A impreuna intrun tot punand alternativ shi intrun anumit mod (pentru a forma o retzea). ~ un navod. ~ colaci. /in + pleata

A SE IMPLETÍ pers. 3 se ~éshte intranz. fig. (despre drumuri linii etc.) A veni din diferite directzii intersectanduse in mai multe puncte; a se intretzese; a se incrucisha; a se intretaia. Cararile se ~esc. /in + pleata

impletì v. 1. a dispune in forma de plete: a impleti o cositza alba a impleti o cununa; 2. a infashura fire de par sau de canepa shi a forma un tot: a impleti o funie; 3. a face ochiuri cu iglitza sau undreaua: a impleti la ciorapi; 4. fig. a se intretzese: mania se impletia cu rasul.

impletésc v. tr. (vsl. plestipleton pletati sirb. plesti a impleti. V. pleata). Fac (cu atza cu sfoara orĭ cu altceva) ochĭurĭ care formeaza un fel de tzesatura compus din fire intortocheate shi servinduma la aceasta lucrare de iglitza acushor saŭ andrele saŭ shi de mina libera cind intrebuintzez ramurĭ in loc de fire: a impleti paru din cap cĭorapĭ dantela o plasa de prins peshte un cosh o palarie de paĭe sh. a. SHi pletesc (P. P.) In ultimu timp s’a introdus barbarizmu croshetez shi tricotez (d. fr. crochet acushor shi tricoter a impleti).

impletí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impletésc imperf. 3 sg. impleteá; conj. prez. 3 sa impleteásca

impletí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impletésc imperf. 3 sg. impleteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. impleteásca

IMPLETÍT adj. v. tricotat.

IMPLETIT adj. tricotat. (Un jerseu ~.)

Impletit ≠ despletit

IMPLETÍ vb. 1. v. tricota. 2. v. imbina.

IMPLETÍ vb. v. complota conjura conspira unelti.

IMPLETI vb. 1. a tricota (Transilv. shi Ban.) a shtricani. (A ~ un pulover.) 2. a (se) imbina a (se) uni (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

impleti vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI.

A impleti ≠ a despleti

impletí (impletésc impletít) vb. 1. A stringe parul in cozi. 2. A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite. 3. A face impletituri. 4. A tricota. 5. A urzi a planui a unelti. Mr. mplatescu mplatire megl. amplités ampletiri. Sl. plesti pletǫ (Cihac II 263; DAR) cf. bg. pletá sb. plesti ceh. pletati pol. pletać. Cf. shi pleata. Der. impletitor s. m. (care impleteshte; coshar care impleteshte coshuri); impletitoare s. f. (stativ pentru impletit rogojini); impletitura s. f. (shnur shiret impletit; grilaj; obiect tricotat); despleti vb. (a desface parul a desface o coada sau o impletitura); impletici vb. (a incolaci a rasuci; a imbina a amesteca; refl. a se incurca a se incilci; refl. a biigui a mormai; a se clatina) cu suf. ci k ingaimaci fatza de ingaima sau prin incrucishare cu incolaci cf. incolataci care dupa Tiktin indica dimpotriva o incrucishare a lui incolaci cu impletici (dupa Pushcariu Dacor. III 677 shi DAR de la un lat. *implectĭcāre in loc de implectĕre a carui der. pare putzin probabila); impleticeala s. f. (actziunea de a se impletici); impletecitura s. f. (inv. incurcatura).