imperceptibil ~a [At: HOGASH H. 90 / Pl: ~i ~e / E: fr imperceptible] 1 a Care nu poate fi perceput. 2 a (Pex) Foarte mic. 34 av a (In mod) insesizabil.

IMPERCEPTÍBIL A imperceptibili e adj. Care nu poate fi perceput. Traducatorii din orice limba se izbesc aproape intotdeauna de o mare dificultate: imposibilitatea de a reda intro alta limba nuantzele stilistice uneori aproape imperceptibile. L. ROM. 1953 nr. 2 97. ♦ Abia perceptibil aproape neobservat. O ceatza ushoara un voal imperceptibil se ashterne peste apa. BOGZA C. O. 128. Un imperceptibil zimbet gratzios. HOGASH II. 90. ◊ (Adverbial) I se paru k umerii ei delicatzi se scutura de ris imperceptibil sub rochia de matase. DUMITRIU B. F. 38. Sabina descoperi o cuta imperceptibil deranjata. C. PETRESCU C. V. 169.

IMPERCEPTÍBIL A adj. Care nu se poate percepe; (p. ext.) abia perceptibil. [Cf. fr. imperceptible].

IMPERCEPTIBIL A adj. care nu poate fi perceput abia observat; nesesizabil. (< fr. imperceptible)

IMPERCEPTÍBIL ~a (~i ~e) Care nu poate fi perceput; de neperceput. /<fr. imperceptible

imperceptibil a. 1. care nu poate fi zarit: animalcul imperceptibil; 2. care scapa simtzurilor mintzii: sunet imperceptibil.

*imperceptíbil a adj. (in shi perceptibil). Care nu se poate percepe (vedea orĭ auzi) k microbiĭ orĭ un sunet foarte slab. Fig. Foarte mic: progres imperceptibil. Adv. In mod imperceptibil.

imperceptíbil adj. m. pl. imperceptíbili; f. imperceptíbila pl. imperceptíbile

imperceptíbil adj. m. perceptibil

IMPERCEPTÍBIL adj. insesizabil neauzit neperceptibil nesesizabil nesimtzit (fig.) imponderabil. (Un zgomot ~.)

IMPERCEPTIBIL adj. insesizabil neauzit neperceptibil nesesizabil nesimtzit (fig.) imponderabil. (Un zgomot ~.)

Imperceptibil ≠ perceptibil