8 definiții pentru imortal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
imortal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: lat immortalis, fr immortel] (Rar) Nemuritor.
IMORTÁL, -Ă adj. (Rar) Nemuritor, nepieritor. [Pl. -li, -le. / cf. lat. immortalis, fr. immortel, it. immortale].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMORTÁL, -Ă adj. nemuritor, nepieritor. (< lat. immortalis, fr. immortel)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imortal a. nemuritor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*imortál, -ă adj. (lat. immortalis). Care nu e mortal, nemuritor: Dumnezeŭ e imortal. Fig. Etern, perpetuŭ: glorie imortală. S. f., pl. e. Bot. Plevaiță, tavniță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
imortál (rar) adj. m., pl. imortáli; f. imortálă, pl. imortále
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imortál adj. m. mortal
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Imortal ≠ mortal
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||