IMBULZÍ imbulzesc vb. IV. 1. Refl. A se ingramadi in numar mare a se inghesui in dezordine; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva sa stea inghesuit a vari pe cineva sau ceva intrun spatziu stramt neincapator aglomerat; a inghesui. ♦ (Despre o multzime) A inghesui pe cineva din toate partzile. ♦ Fig. A napadi pe cineva cu staruintzele cu insistentzele. In + bulz.

imbulzi [At: NECULCE ap. LET. I 232/32 / V: ~bol~ / Pzi: ~zesc / E: in + bulz] 1 vt A face pe cineva sa stea ghemuit Si: a inghesui. 2 vr A se ingramadi in numar mare Si: a se inghesui. 3 vr (Spc; d. oi) A se asheza una langa alta din cauza caldurii. 4 vr A da navala printro multzime Si: a navali. 5 vt (Fig) A insista pe langa cineva pentru rezolvarea unei probleme. 6 vt (SHfg) A impresura. 7 vt (Fig) A oferi din belshug. 8 vt A vari pe cineva sau ceva intrun spatziu stramt sau aglomerat. 9 vr (Inv; shfg) A se congestiona.

IMBULZÍ imbulzesc vb. IV. 1. Refl. A se ingramadi in numar mare a se inghesui; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva sa stea inghesuit a vari pe cineva sau ceva intrun spatziu stramt neincapator aglomerat; a inghesui. ♦ (Despre o multzime) A inghesui pe cineva din toate partzile. ♦ Fig. A napadi pe cineva cu staruintzele cu insistentzele. In + bulz.

IMBULZÍ imbulzesc vb. IV. 1. Refl. (Despre fiintze) A se aduna intrun loc in numar mare a se inghesui in dezordine a se ingramadi. In dreapta linga zid se imbulzisera femeile. DUMITRIU V. L. 27. Se imbulzeau amarnic... droaie de condicari shi marchidani shi cavafi shi tzircovnici. C. PETRESCU A. R. 7. TZaranii se imbulzeau imprejurul circiumii lui Busuioc. REBREANU R. II 26. Stoluri de fluturi insecte mari atrase de lumina scinteietoare a farului se imbulzeau plesninduse de cristalele fierbintzi shi cadeau in valuri la picioarele farului. BART E. 251. 2. Tranz. (Despre un numar mare de persoane) A se gramadi in jurul cuiva a impinge pe cineva a izbi a imbrinci. ♦ Fig. A plictisi pe cineva cu prea multe insistentze a starui fara ragaz. Tot imbulzinduma cu cererile shi poftele sale nam avut de la o vreme incotro. SBIERA P. 147. (Glumetz) Clientzii nul imbulzeau dar tot cishtiga. VLAHUTZA O. A. 223. Varianta: bulzí vb. IV.

A IMBULZÍ ~ésc tranz. (fiintze) A face sa se imbulzeasca; a inghesui; a buluci. /in + bulz

A SE IMBULZÍ ma ~ésc intranz. (despre fiintze) A se aduna in numar mare (intrun spatziu restrans) mishcanduse in dezordine; a se buluci; a se inghesui. ~ la intrare. /in + bulz

imbulzì v. 1. a strange cu putere; 2. fig. a urmari d’aproape: ne tot imbulzeshte cu cereri; 3. a se inghesui: gloatele se imbulzea shi da unele peste altele. ISP. [Derivat din bulz (de cash) termen ciobanesc cu sensul generalizat; primitiv: a stracura in saci bulzii de cash].

BULZÍ vb. IV v. imbulzi.

bulzésc V. imbulzesc.

imbulzésc v. tr. (d. bulz). Aglomerez gramadesc. V. refl. Ma aglomerez ma gramadesc. SHi bulzesc (Cost. 1 264).

imbulzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imbulzésc imperf. 3 sg. imbulzeá; conj. prez. 3 sa imbulzeásca

imbulzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imbulzésc imperf. 3 sg. imbulzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. imbulzeásca

IMBULZÍ vb. 1. a se gramadi a se indesa a se inghesui a se ingramadi (pop.) a se buluci (reg.) a se poroboti a se tarshi (prin Ban. shi Olt.) a se nalogi (rar fig.) a se mushuroi. (Sau ~ cu totzii in jurul lui.) 2. a se baga a se indesa a se inghesui a se ingramadi a se vari. (Ce va ~ asha in mine?)

IMBULZI vb. 1. a se gramadi a se indesa a se inghesui a se ingramadi (pop.) a se buluci (reg.) a se poroboti a se tirshi (prin Ban. shi Olt.) a se nalogi (rar fig.) a se mushuroi. (Sau ~ cu totzii in jurul lui.) 2. a se baga a se indesa a se inghesui a se ingramadi a se viri. (Ce va ~ asha in mine?)

imbulzí imbulzesc vb. tranz. A se ghemui a se inghesui a se ingramadi. Din in + bulz „cocolosh bulgare” (SHaineanu Scriban DER DEX MDA).

imbulzí imbulzesc vb. tranz. A se ghemui a se inghesui a se ingramadi. Din in + bulz „cocolosh bulgare”.