imboldire sf [At: CONACHI P. 6 / S shi: (inv) inb~ / Pl: ~ri / E: imboldi] 1 Impungere a unui animal cu batzul pentru al indemna la mers la tras Si: (inv) imboldeala (1) imbolditura (1). 2 Impungere cu coarnele sau cu un obiect ascutzit Si: (inv) imboldeala (2) imbolditura (2). 3 (Fig) Stimul. 4 Lovire ushoara cu coatele Si: (pop) ghiontire imbrancire (inv) imboldeala (4) imbolditura (4).

IMBOLDÍRE imboldiri s. f. Actziunea de a (se) imboldi shi rezultatul ei; indemn stimul imbold. Visul fraged [al iubirii]... E a vietzii imboldire e avintul catre zbor Al oricarui suflet tinar tresarind dentiiul dor. DAVILA V. V. 82. Biruit de dragostea neinfrinata a singuratatzii imi shterg urma dintre oameni shi ma mistui subt imboldirile ei in necunoscutul larg al naturii. HOGASH M. N. 63.

imboldire f. 1. actziunea de a imboldi; 2. fig. indemn impulsiune.

imboldíre f. Actziunea de a imboldi. Fig. Impuls stimul.

IMBOLDÍ imboldesc vb. IV. 1. Tranz. A impunge un animal cu prajina cu batzul cu nuiaua sau p. ext. a lovi un animal cu batzul cu nuiaua pentru al indemna la mers la tras. 2. Tranz. Fig. A indemna a impinge pe cineva la o actziune; a stimula. 3. Refl. recipr. shi tranz. A (se) lovi cu coatele a(shi) da ghionti sau branci; a (se) imbranci. In + bold.

imboldi [At: (a. 1747) GCR II 41/20 / S shi: (inv) inb~ / Pzi: ~desc / E: in + boldi] 1 vt A impunge un animal cu batzul spre al indemna la mers la tras Si: (reg) a boldi (1). 2 vt A impunge cu coarnele sau cu un obiect ascutzit. 3 vt (Fig) A indemna pe cineva la o actziune Si: a stimula (pfm) a atzatza. 45 vtrr A (se) lovi ushor cu coatele Si: (pop) a (se) ghionti a (se) imbranci.

IMBOLDÍ imboldesc vb. IV. 1. Tranz. A impunge un animal cu prajina cu batzul cu nuiaua sau p. ext. a lovi un animal cu batzul cu nuiaua spre al indemna la mers la tras. 2. Tranz. Fig. A indemna a impinge pe cineva la o actziune; a stimula. 3. Refl. recipr. shi tranz. A (se) lovi cu coatele a(shi) da ghionturi sau branci; a (se) imbranci. In + bold.

IMBOLDÍ imboldesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la animale) A impunge a intzepa spre a indemna la mers la tras. Elefantzi minatzi de cornacii cei... imboldesc. ODOBESCU S. III 110. Samboldim cel boushor. TEODORESCU P. P. 156. ◊ Fig. Il imboldea banuiala k trebuie sa fie cit de cit adevar in zvoana asta nebuna. POPA V. 207. Afara mamboldea frica In casa nu mie nimica! TEODORESCU P. P. 641. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane) A indemna a atzitza a stimula a impinge la o actziune. Mamboldeai adesean vremuri sa vreau slava shi marire! Eu nu le voiam can mine nuncapea decit iubire. DAVILA V. V. 92. 3. Refl. reciproc. (Cu privire la persoane) A se imbrinci a se lovi cu coatele ashi da ghionturi sau brinci. O gloata adinca indesata... impinginduse imboldinduse strivinduse unii intraltzii. BALCESCU O. II 125.

A IMBOLDÍ ~ésc tranz. 1) (animale) A impune (lovindul) sa porneasca din loc sau sa mearga mai repede. 2) (persoane) A lovi ushor (pentru a semnaliza ceva); a ghionti. 3) fig. (persoane) A face sa actzioneze dand un imbold; a indemna; a impulsiona. /in + bold

A SE IMBOLDÍ ma ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de ghionturi (cu cineva); a se ghionti. /in + bold

instigatzi(un)e f. imboldire.

imboldì v. 1. a impinge vitele cu boldul; 2. fig. a indemna a excita: nevoia imboldeshte lenea.

imboldésc v. tr. (d. bold. V. ghĭont shi inghĭoldesc. Cp. cu stimulez). Imping cu boldu (beldia varga). Fig. Indemn stimulez: lam imboldit sa se duca.

imboldíre s. f. g.d. art. imboldírii; pl. imboldíri

imboldíre s. f. g.d. art. imboldírii; pl. imboldíri

imboldí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imboldésc imperf. 3 sg. imboldeá; conj. prez. 3 sa imboldeásca

imboldí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imboldésc imperf. 3 sg. imboldeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. imboldeásca

IMBOLDÍRE s. 1. v. imbrancire. 2. impulsionare stimulare (rar) stimulatzie. (~ activitatzii culturale.)

IMBOLDÍRE s. v. imbold impuls indemn pornire stimul stimulent.

IMBOLDIRE s. 1. ghiontire inibrinceala imbrincire imbrincitura impingere inghionteala inghiontire (reg.) inghioldeala inghioldire. (~ cuiva.) 2. impulsionare stimulare (rar) stimulatzie. (~ activitatzii culturale de masa.)

imboldire s. v. IMBOLD. IMPULS. INDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT.

IMBOLDÍ vb. 1. v. indemna. 2. v. imbranci. 3. v. stimula. 4. a impulsiona a indemna a stimula. (Ii ~ sa faca ceva.) 5. a atzatza a indemna (fig.) a mushca. (Cinel ~ sa faca asta?)

IMBOLDI vb. 1. a indemna (inv. shi reg.) a dudui. (A ~ un animal la mers.) 2. a (se) ghionti a (se) izbi a (se) imbrinci a (se) impinge a (se) inghionti (pop.) a (se) bushi (reg.) a (se) brinci a (se) inghioldi (prin Mold.) a (se) blendi a (se) blendisi a (se) dupaci (prin Olt. shi Ban.) a (se) popindi. (Nu va mai ~ atita!) 3. a imbia a incuraja a indemna a stimula. (Aprecierile lui mau ~ sa...) 4. a impulsiona a indemna a stimula. (Ii ~ spre noi realizari.) 5. a atzitza a indemna (fig.) a mushca. (Cinel ~ sa faca asta?)

imboldí imboldesc vb. tranz. A impinge pe cineva la o actziune; a indemna: „SHi Balcu i tat imboldé pe oameni: Tra ma Ioa’...” (BiltziuDancush 2005: 261). Din in + bold „ac” (sensul primar este „a impunge un animal cu batzul”) (Scriban DEX); din in + boldi (MDA).