imblanzit ~a a [At: ISPIRESCU L. 7 / S shi: (inv) inb~ / Pl: ~itzi ~e / E: imblanzi] 1 (D. animale salbatice) Deprins sa se supuna omului (pentru a aduce foloase) Si: domesticit (inv) blanzit. 2 Care a devenit (mai) bland Si: calmat domolit linishtit potolit (inv) blanzit.

imblanzi [At: PSALT. SCH. 287 / S shi: (inv) inb~ / Pzi: ~zesc / E: in + bland] 1 vt (Inv) A mangaia. 2 vt A deprinde un animal (salbatic) sa se supuna omului (pentru a aduce foloase) Si: a domestici (inv) a blanzi. 34 vtr (A face sa devina sau) a deveni mai bland Si: a (se) calma a (se) domoli a (se) linishti a (se) potoli (inv) a (se) blanzi. 5 vr (Fig; d. furtuna vant voce etc.) A scadea in intensitate Si: a se domoli (inv) a se blanzi.

IMBLINZÍ imblinzesc vb. IV. Tranz. (Cu privire la animale salbatice) A face sashi piarda salbaticia sa se obishnuiasca cu omul shi sa se supuna (intro oarecare masura) vointzei lui. V. domestici. A imblinzi lei shi tigri. ♦ (Cu privire la oameni la caracterul lor etc.) A face sa fie blind a domoli a linishti a potoli. Cuvintul lui Iordache inmuia inimile le imblinzea. CAMILAR TEM. 105. Aducind pitaci shi colaci... a impartzit la fiecare de nea imblinzit. CREANGA A. 4. Deom intilni vreun zmeu... iom da decoratziile noastre k sal imblinzim. ALECSANDRI T. I 427. ◊ Refl. Glasurile se imblinzisera. DUMITRIU N. 54. Capitanul semblinzea Bratzelei le slobozea. ALECSANDRI P. P. 58. ◊ Fig. De sar imblinzi [furtuna] macar numai putzin. DUMITRIU P. F. 25.

IMBLINZÍT A imblinzitzi te adj. (Despre animale salbatice) Facut sashi piarda salbaticia sa se obishnuiasca cu omul shi sa se supuna (intro oarecare masura) vointzei lui; domesticit. ♦ (Rar) Blind. SHi prin tufele de maturi ce cresc verzi adince dese Pasari imblinziten cuiburi distind penele alese. EMINESCU O. I 43. ♦ (Despre oameni despre caracterul sau manifestarile lor) Facut sau devenit (mai) blind; domolit linishtit potolit. Fusese strain shacuma deodata privea cu ochii imblinzitzi la uncheshul Mihu. SADOVEANU O. VII 101.

A IMBLANZÍ ~ésc tranz. 1) (animale salbatice) A face sa se deprinda cu omul sa traiasca pe langa casa shi sa fie folosit in avantajul acestuia; a domestici. 2) A face sa se imblanzeasca. [Sil. imblan] /in + bland

A SE IMBLANZÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre fiintze) A deveni (mai) bland; a se imbuna. 2) fig. (despre vreme) A capata un caracter mai linishtit (dupa furtuna ploaie etc.); a se razbuna; a se domoli; a se potoli; a se linishti; a se tempera; a se modera. /in + bland

imblanzì v. a (se) face bland: 1. a domestici; 2. a astampara a indulci: imblanzindushi glasul. Al.

imblinzésc v. tr. Fac blind domesticesc. Fig. astimpar linishtesc: imĭ imblinzesc glasu.

imblanzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imblanzésc imperf. 3 sg. imblanzeá; conj. prez. 3 sa imblanzeásca

imblanzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. imblanzésc imperf. 3 sg. imblanzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. imblanzeásca

IMBLANZÍT adj. 1. v. domesticit. 2. v. calmat.

IMBLANZÍ vb. 1. v. domestici. 2. v. calma. 3. v. domoli.

IMBLANZÍ vb. v. alina atenua calma descreshte diminua domoli linishti micshora modera pondera potoli reduce scadea slabi tempera.

IMBLINZI vb. 1. a (se) domestici (inv.) a (se) dumesnici a (se) supune. (A ~ un animal salbatic.) 2. a (se) calma a (se) domoli a (se) imbuna a (se) impaca a (se) linishti a (se) potoli (reg.) a (se) tzistui (inv.) a (se) dezminia. (Era enervat shi abia a reushit sal ~.) 3. a (se) alina a (se) calma a (se) domoli a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera a (se) ushura (inv. shi pop.) a (se) ostoi (pop.) a (se) ogoi (inv. shi reg.) a (se) mingiia (inv.) a (se) odihni (fig.) a adormi a (se) racori. (Cele spuse iau ~ durerea; a plins shi sa ~.)

imblinzi vb. v. ATENUA. CALMA. DESCRESHTE. DIMINUA. DOMOLI. LINISHTI. MICSHORA. MODERA. PONDERA. POTOLI. REDUCE. SCADEA. SLABI. TEMPERA.

IMBLINZIT adj. 1. domesticit (inv.) dumesnicit. (Animal salbatic ~.) 2. calmat domolit imbunat impacat linishtit potolit. (Om ~ dupa o enervare.)