opțiuni
  • info

14 definiții pentru iezătură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IEZĂTÚRĂ, iezături, s. f. Baraj (de pământ, de piatră etc.) construit de-a curmezișul unei văi pentru a stăvili apa și a forma un iaz. – Iezi + suf. -ătură.

IEZĂTÚRĂ, iezături, s. f. Baraj (de pământ, de piatră etc.) construit de-a curmezișul unei văi pentru a stăvili apa și a forma un iaz. – Iezi + suf. -ătură.

iezătură sf [At: CONACHI, P. 42 / V: ~zit~, izit~, (înv) ezet~ / Pl: ~ri / E: iezăr + -tură] 1 Stavilă în calea apei Si: iezitură (1). 2 (Lpl) Zăgazuri între care curge apa abătută spre moară. 3 Baraj mare de pământ și împletituri de nuiele, care blochează întreaga vale a unei ape Si: iezitură (2). 4 Canal de apă al morii.

IEZĂTÚRĂ, iezături, s. f. Baraj de pămînt (cu împletituri de nuiele) sau de piatră, beton etc., construit pentru a stăvili apa unui iaz sau a unui eleșteu; stavilă, stăvilar, zăgaz. Trecură multe pîraie umflate de ploaie, trecură pe lîngă iezături, pe marginea pădurilor de trestii și papură, care sunau jalnic la cele din urmă fîlfîiri ale vîntului. SADOVEANU, O. I 151. De pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea creață între stuf la iezătură. EMINESCU, O. I 83. Împrejurul meu e numai o armonie răpitoare!... murmurul rîului care pe deasupra iezăturii cade într-o mică cascadă pe un jgheab. BOLINTINEANU, O. 350.

IEZĂTÚRĂ ~i f. Construcție făcută într-un iaz pentru a stăvili apa; stăvilar la un iaz. /a iezi + suf. ~ătură

iezătură f. Mold, zăgaz. [Derivat din iezì].

ezetură sf vz iezătură

iezitură sf vz iezătură

ĭezitúră f., pl. ĭ. Loc ĭezit, dig, zăgaz. – În est și iz-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

iezătúră s. f., g.-d. art. iezătúrii; pl. iezătúri

iezătúră s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iezătúrii; pl. iezătúri

iezătură

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IEZĂTÚRĂ s. v. baraj, stavilă, stăvilar, zăgaz.

iezătură s. v. BARAJ. STAVILĂ. STĂVILAR. ZĂGAZ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iezătúră (iezitúră), s.f. (reg.) stavilă în calea unei ape; zăgaz, dig.

Intrare: iezătură
iezătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iezătură
  • iezătura
plural
  • iezături
  • iezăturile
genitiv-dativ singular
  • iezături
  • iezăturii
plural
  • iezături
  • iezăturilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ezetură
  • ezetura
plural
  • ezeturi
  • ezeturile
genitiv-dativ singular
  • ezeturi
  • ezeturii
plural
  • ezeturi
  • ezeturilor
vocativ singular —
plural —
iezitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iezitură
  • iezitura
plural
  • iezituri
  • ieziturile
genitiv-dativ singular
  • iezituri
  • ieziturii
plural
  • iezituri
  • ieziturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iezătură, iezăturisubstantiv feminin

  • 1. Baraj (de pământ, de piatră etc.) construit de-a curmezișul unei văi pentru a stăvili apa și a forma un iaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: baraj stavilă stăvilar zăgaz
    • format_quote Trecură multe pîraie umflate de ploaie, trecură pe lîngă iezături, pe marginea pădurilor de trestii și papură, care sunau jalnic la cele din urmă fîlfîiri ale vîntului. SADOVEANU, O. I 151. DLRLC
    • format_quote De pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea creață între stuf la iezătură. EMINESCU, O. I 83. DLRLC
    • format_quote Împrejurul meu e numai o armonie răpitoare!... murmurul rîului care pe deasupra iezăturii cade într-o mică cascadă pe un jgheab. BOLINTINEANU, O. 350. DLRLC
etimologie:
  • Iezi + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.