17 definitzii pentru iapa
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
IÁPA iepe s. f. 1. Femela calului. ◊ Expr. A bate shaua (k) sa priceapa (sau sa intzeleaga) iapa = a da sa se intzeleaga ceva in mod indirect a face aluzie la ceva. 2. (Reg.) Talpig (la razboiul de tzesut). Lat. equa.
IÁPA iepe s. f. 1. Femela calului. ◊ Expr. A bate shaua (k) sa priceapa (sau sa intzeleaga) iapa = a da sa se intzeleaga ceva in mod indirect a face aluzie la ceva. 2. (Reg.) Talpig (la razboiul de tzesut). Lat. equa.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
iapa sf [At: CANTEMIR IST. 75 / V: (inv) iape / Pl: iepe (rar) iepi / E: ml equa] 1 Femela a calului. 2 (Pop; ie) A necheza k o ~ A cauta dragoste. 3 (Ie) A bate shaua (k) sa priceapa (sau sa intzeleaga) ~pa A da sa se intzeleaga ceva in mod indirect. 4 (Iae) A face aluzie la ceva. 5 (Ie) A avea burta de ~ A nu se mai satura mancand. 6 (Gmtz; ie) A fi neam cu cineva dupa ~pa popii A fi neam foarte indepartat. 7 (Dep; ie) Dute unde shia dus mutul ~pa Dispari deaici! 8 (Pop; ie) Cand i dai i fata ~pa cand i ceri i moare manzul Se zice despre cel care este nerecunoscator sau rau platnic. 9 (Pop; ie) Dezleagatzi ~pa de la gard Vorbeshte mai clar! 10 (Pop; ie) Datzi popo pintenii shi bate ~pa cu calcaiele Se zice cand cineva a dat cu imprumut un lucru de care shi el insushi are nevoie. 11 (Pop; ie) A umbla pana itzi sta ~pa A umbla fara oprire. 12 (Inv; ics) ~ prapadita Joc de copii cu cartzi in care unul dintre jucatori trebuie sa ghiceasca cine are o anumita carte. 13 (Ent; rar; ie) ~padracului Libelula (Libellula). 14 (Fig; dep) Femeie grasa. 15 (Reg) Cantitate de porumb ce se poate incarca pe o iapa. 16 (Reg) Cobilitza la plug. 17 (Lpl) Coarne ale plugului. 18 (Reg) Talpig la razboiul de tzesut Si: iepar. 19 Matca a joagarului Si: iepar. 20 (Reg) Lemn in chinga de care se leaga manzul. 21 (Mor; lpl) Parte a morii nedefinita mai indeaproape. 22 (Lpl) Bare de lemn de aceeashi grosime cu capriorii. 23 (Reg) Dispozitiv ashezat deasupra vetrei sau a cuptorului care atrage fumul shi scanteile in casele fara cosh. 24 (Lpl) Dispozitive ale batozei care scutura shi despart grauntzele de paie. corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IÁPA iepe s. f. 1. Femela calului. Pe la toaca vine saniutza sprintena cu Puica iapa noastra cea blinda. SADOVEANU O. VII 331. Doua iepe albe k zapada shi iutzi k focul se sprijineau mai totdeauna de oishtea carutzei. CREANGA P. 106. Alergari de cai se fac pe tot anul... Numai armasari shi iepe sint primitzi sa alerge. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Expr. A bate shaua (k) sa priceapa (sau sa intzeleaga) iapa = a face aluzie la ceva a da de intzeles in mod indirect. Bate shaua sa intzeleaga iapa. NEGRUZZI S. I 251. 2. (La razboiul de tzesut tzaranesc; de obicei la pl.) Fiecare din scindurelele de sub razboi care tzesatoarea pune picioarele k sa schimbe itzele; talpiga. Da prea aspru cu suveica; apasa prea tare asupra iepelor. SLAVICI N. I 55. SHi e vina shi din iepe De e pinza toata tzepe. SHEZ. IX 187.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IÁPA iépe f. 1) Femela a calului. ◊ A umbla k manzul dupa ~ v. MANZ. 2) Fiecare dintre pedalele unui razboi de tzesut cu ajutorul carora se ridica shi se coboara itzele; talpig. [G.D. iepei] /<lat. equa
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
iapa f. 1. femeiushca armasarului; 2. pl. scandurelele pe cari tzesatoarea pune picioarele k sa schimbe itzele; 3. Mold. ciocarlia plutei [Lat. EQUA; pentru sensurile tehnice v. cal].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ĭápa f. pl. ĭepe (lat. ĕqua sard. ebba npv. ego vfr. iewe cat. pg. egua sp. yegua). Femela caluluĭ. A bate shaŭa sa (orĭ k sa) priceapa ĭapa a face aluziune la ceva k sa priceapa cineva. Pl. Pedalele razboĭuluĭ de tzesut (potnogĭ talpigĭ). Cele doŭa lemne incrucishate care se sprijina plugu cind e tras pe drum (V. tragla).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
iápa s. f. g.d. art. iépei; pl. iépe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
iápa s. f. g.d. art. iépei; pl. iépe
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
iapa iepe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
IÁPA s. 1. (ZOOL.) (pop. depr.) martzana. 2. v. talpig. 3. (TEHN.) (reg.) matca tanjala. (~ la joagar.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IÁPA s. v. ciocarlie coarne cobila schimbator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IAPA s. 1. (ZOOL.) (pop. depr.) martzina. 2. (TEHN.) schimbator talpig (reg.) calcator maiutz piciorog potnog scindurea talpau talpel talpete talpish talpitza. (~ la razboiul de tzesut.) 3. (TEHN.) (reg.) mitca tinjala. (~ la joagar.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
iapa s. v. CIOCIRLIE. COARNE. COBILA. SCHIMBATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iápa (iépe) s. f. 1. Femela calului. 2. Talpig la razboiul de tzesut. 3. Suport care se trage plugul cind nu este folosit la arat. 4.Grinda mica. Mr. megl. iapa istr. iope. Lat. equa (Pushcariu 755; CandreaDens. 795; REW 2883; DAR) cf. sard. ebba prov. ego cat. port. egua sp. yegua. Pentru sensurile secundare cf. cobila. Der. iepar s. m. (paznic de iepe); iepila s. f. (maneta levier); pare traducere a sl. kobila (Pushcariu Dacor. VII 468); iepesc adj. (de iapa); iepash s. m. (porecla data de moldoveni soldatzilor polonezi ai lui Sobieski care le furau caii) cf. Iorga R. istorica V 266.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
iápa iepe s. f. (peior.) 1. femeie masiva. 2. prostituata.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a da iapa in calareala expr. (pop.) a imperechea o iapa cu un armasar.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iapa, iepesubstantiv feminin
- 1. Femela calului. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: iepushoara
- Pe la toaca vine saniutza sprintena cu Puica iapa noastra cea blinda. SADOVEANU O. VII 331. DLRLC
- Doua iepe albe k zapada shi iutzi k focul se sprijineau mai totdeauna de oishtea carutzei. CREANGA P. 106. DLRLC
- Alergari de cai se fac pe tot anul... Numai armasari shi iepe sint primitzi sa alerge. NEGRUZZI S. I 36. DLRLC
- A bate shaua (k) sa priceapa (sau sa intzeleaga) iapa = a da sa se intzeleaga ceva in mod indirect a face aluzie la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bate shaua sa intzeleaga iapa. NEGRUZZI S. I 251. DLRLC
-
-
-
- Da prea aspru cu suveica; apasa prea tare asupra iepelor. SLAVICI N. I 55. DLRLC
- SHi e vina shi din iepe De e pinza toata tzepe. SHEZ. IX 187. DLRLC
-
etimologie:
- equa DEX '09 DEX '98