O definiție pentru hăiță
Etimologice
hăíță (-țe), s. f. – (Arg.) Turtă de porumb. Țig. hăvitz.
Intrare: hăiță
hăiță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||