opțiuni
  • info

4 definiții pentru huzurire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUZURÍ, huzuresc, vb. IV. Intranz. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. ♦ A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. – Din huzur.

A HUZURÍ ~ésc intranz. A trăi o viață fără de griji; a o duce în huzur; a se lăfăi. ◊ ~ de bine a nu mai putea de bine. /Din huzur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

huzurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. huzurésc, imperf. 3 sg. huzureá; conj. prez. 3 sg. și pl. huzureáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HUZURÍ vb. 1. a se lăfăi. 2. a se îmbuiba.

Intrare: huzurire
huzurire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huzurire
  • huzurirea
plural
  • huzuriri
  • huzuririle
genitiv-dativ singular
  • huzuriri
  • huzuririi
plural
  • huzuriri
  • huzuririlor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huzuri, huzurescverb

  • 1. A trăi comod, în belșug și în trândăvie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acolo unde-au huzurit tîlharii, Rîd astăzi voinicește făurarii. DEȘLIU, G. 38. DLRLC
    • 1.1. A fi lipsit de griji; a se simți foarte mulțumit, a o duce bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Opinca-i bună, săraca! Îți șede piciorul hodinit și la ger huzurești cu dînsa. CREANGĂ, A. 24. DLRLC
etimologie:
  • huzur DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.