hrishca sf [At: BIBLIA (1688) ap. TDRG / V: har~ hir~ ~icica r~ / E: mg haricska ucr хричка] 1 Planta erbacee melifera cu frunze triunghiulare cu flori roz roshii sau albe shi cu semintze mici lunguietze shi negricioase (Fagopyrum esculentum). 2 (Pex) (Csc) Semintze ale acestei plante care se folosesc pentru hrana oamenilor shi a animalelor. 3 (Ic) Hir~deasa Plata erbacee cu flori albeverzui (Polygonum dumentorum). 4 (Reg) Oaie pistruiata.

HRÍSHCA s. f. Planta erbacee cu flori albe sau roz shi cu semintze mici lunguietze shi negricioase (Fagopyrum sagittatum); (colectiv) semintzele acestei plante care sint folosite in alimentatzia oamenilor shi a animalelor. Puse pe masa intro strachina mare zama de gaina cu galushte de hrishca mincare de moda leshasca. SADOVEANU F. J. 110. Iar de mindra te iubeshte Cind la tine ea gindeshte Hrishcan tzarini infloreshte. BELDICEANU P. 87. Un shoarec de la tzara pre altul tirgovatz K pre un vechi prieten il cheama la ospatz... Ii pune inainte tot ce mai bun avea Orz mazare shi hrishca. NEGRUZZI S. II 299.

HRÍSHCA f. 1) Planta erbacee agricola cu frunze triunghiulare shi flori mici de diferite culori cultivata pentru semintzele folosite in alimentatzie shi in industrie. 2) Semintzele acestei plante. Crupe de ~. /<ucr. hretzka

hrishca f. sau grau negru planta alimentara originara din Azia ale carii fructe pot inlocui pe ale graului (Fagopyrum tataricum): cu faina de hrishca se face mamaliga. [Pol. HRECZKA lit. grau grecesc adica strain (v. tatarca)].

hríshca f. pl. shte shi shtĭ (rut. hrecka rus. gréčka pol. hreczka adica „griŭ grecesc”; ung. haricska. Cp. cu fr. blé sarrasin it. grano saracino pg. trigo mourisco ngr. arabositzĭ popushoĭ saŭ cu rom. griŭ arnaut). Est. O planta erbacee din familia troscotuluĭ (fagopýrum esculéntum saŭ polýgonum fagopýrum). Face nishte boabe negricĭoase din care se face o faina numita shi bulgur cu care se poate face un fel de mamaliga shi covasha.

hríshca s. f. g.d. art. hríshtii

hríshca s. f. g.d. art. hríshtii

hrishca hrishtii gen. a.

HRÍSHCA s. (BOT.; Fagopyrum esculentum) (reg.) tatarca.

HRISHCA s. (BOT.; Fagopyrum esculentum) (reg.) tatarca.

hríshca s. f. Planta erbacee melifera cu semintzele comestibile (Fagopyrum esculentum). Rut. hrička pol. hryczka in parte prin intermediul mag. haricska (Miklosich Slaw. Elem. 20; Cihac II 143; DAR). Der. hrishcar s. m. (insecta Rhizotrogus solstitialis).

hríshca s.f. 1. (bot.) Planta alimentara (Fagopyrum esculentum). In trecut era cultivata pe suprafetze intinse fiind hrana tzaranilor saraci din unele zone (inclusiv Maramuresh). Din semintze se obtzine faina din care se prepara mamaliga (Butura 1979; Dancush 1986). ♦ (onom.) Hrishca Hrishcan nume de familie in Maramuresh. 2. (ref. la oi) Cu pistrui deshi pe obraz (Precup 1924). Din ucr. hrička pol. hryczka „grau grecesc” prin intermediul magh. haricska (Scriban Miklosich; Cihac DA cf. DER); din ucr. hrecka (Scriban DEX).

hríshca s.f. 1. (bot.) Planta alimentara (Fagopyrum esculentum). In trecut era cultivata pe suprafetze intinse fiind hrana tzaranilor saraci din unele zone (inclusiv Maramuresh). Din semintze se obtzine faina din care se prepara mamaliga (Butura 1979; Dancush 1986). Hrishca porecla supranume shi nume de familie. 2. (Ref. la oi) Cu pistrui deshi pe obraz (Precup 1924). Din ucr. hreska hrička cf. pol. hryczka (DER).

POLYGONUM L. POLYGONUM HRISHCA fam. Polygonaceae. Gen originar pe tot globul cca 145160 specii erbacee mai rar lemnoase anuale shi perene tulpini erecte sau volubile. Frunze numeroase lanceolatliniare alterne intregi sau lobate. Flori (perigon petaloid cu 5 lacinii de regula colorate egale de obicei hermafrodite mai rar dioice mici regulate 59 stamine intercalate la baza tubului floral ovar plat sau cu trei coltzuri 3 stile libere sau concrescute). Fruct achena triunghiulara.