hotz hoatza [At: ANON. CAR. / Pl: ~i ~tze / E: nct] 1 smf Persoana care fura Si: (inv) fur Cf bojogar borfash cotzcar gainar potlogar. 2 smf (Is) ~ de codru Talhar. 3 smf (Inv; is) ~ de buna dimineatza Hotz care intra in locuintzele oamenilor prin ferestrele deschise in zorii zilei (mai ales vara). 4 smf (Is) ~ de buzunare Hotz care fura de prin buzunare in locuri aglomerate. 5 smf (Prt; ias) Hotz marunt de valori mici Si: gainar. 6 smp (Ic) Dea ~i Joc de copii. 78 smf a (Fig; fam; cu admiratzie) (Persoana) care iese ushor din incurcatura dovedind multa abilitate Si: hotzoman istetz shiret shtrengar. 9 a Care fura. 10 a Necinstit. 11 sf (Ent) Nume al unei insecte care traieshe prin locuintzele oamenilor.

HOTZ HOÁTZA hotzi hoatze s. m. shi f. 1. Persoana care fura. Cum vam povestit la crishma au nazuit doi hotzi la parale. SADOVEANU B. 110. Aista are satzi sparga casa share sa te prade; aistai un hotz. HOGASH DR. II 151. Te prada hotzii. SHEZ. III 116. SHi ma scoate daca potzi De prin mini de pe la hotzi. JARNÍKBIRSEANU D. 318. ◊ Hotz de codru v. codru. Hotz de drumul mare v. drum. ♦ (Adjectival) Care fura; (cu sens atenuat) viclean perfid. Pacat de dragostea noastra K e lumea rea shi hoatza Imblan fatza sa neo scoatza. ALECSANDRI P. P. 278. 2. (Familiar cu o nuantza de ushoara mustrare shi uneori de admiratzie) SHtrengar shiret. Radai mare hoatza Poate satul tot sal scoatza Din sarit. COSHBUC P. I 98. Ce vad? Iar hotzu cel de Leonash? ALECSANDRI T. I 217. Sami aleg... [o fata] Cu fatza de ardeleanca Cu ochii k o sherpoaica SHi hoatza k o vulpoaica. SHEZ. IV 219.

HOTZ ~i m. 1) Persoana care fura. 2) shi adjectival fam. Fiintza shireata shi poznasha; viclean; shiret; shmecher. /Orig. nec.

hotz m. cel ce fura; hotz de codru. [Origina necunoscuta].

hotz m. (probabil din rad. slava hot shi hvat de unde vine pofta shi inshfac [Bern. 1 398 shi 407]. Cp. shi cu inhatz shi cu motz pin aluz. la cacĭula motzata a hotzilor orĭ a Motzilor din Ardeal. D. hotz numele Hutzanilor saŭ Hutzulilor in Bucov.). Fur acela care fura. Fig. Fam. Epitet glumetz unuĭ shiret. Fem. hoatza shi hotzoaĭk pl. e. In vest shi otz (VR. 1927 5 156 de doŭa orĭ). V. tilgar.

otz^[1] oatza sn vz hotz

hotz s. m. pl. hotzi

hotz s. m. pl. hotzi

hotz.

HOTZ s. 1. pungash (astazi rar) pradator (inv. shi reg.) lotru (reg.) furator robalau (inv.) chesagiu fur pradash razboinic (fam.) cotzcar (arg.) manglitor shut shutitor teshcar. (~ de buzunare.) 2. v. escroc.

HOTZ s. v. shtrengar.

HOTZ s. 1. pungash (astazi rar) pradator (inv. shi reg.) lotru (reg.) furator robalau (inv.) chesagiu fur pradash razboinic (fam.) cotzcar (arg.) manglitor shut shutitor teshcar. (~ de buzunare.) 2. escroc impostor inshelator pungash sharlatan shnapan (rar) pirlea (art.) (pop. shi fam.) pezevenchi potlogar (inv. shi reg.) mafler pirlaci (reg.) pasmarghiol potcash (Mold. Bucov. shi Dobr.) shalvir (inv.) calpuzan (inv. in Mold.) shuler (fam.) cotzcar pehlivan pishicher (fig.) panglicar papugiu scamator. (Mare ~ mai e shi asta!)

hotz s. v. SHTRENGAR.

HOTZ DE MÁRE s. v. corsar pirat.

hotz de mare s. v. CORSAR. PIRAT.

hotz (hótzi) s. m. 1. Persoana care fura. 2. Persoana agera isteatza. Origine obscura probabil expresiva. Pare a apartzine aceleiashi radacini expresive hatz cf. hatzash s. m. (Bucov. hotz). Variatzia vocalica nu e rara in cazuri de interpretare expresiva cf. hala shi hoala hantza shi hoartza handra shi hoandra hais shi hois etc. Pentru identitatea formala a numelui cu interjectzia cf. cioc dop hop. Originea expresiva a fost indicata inca de Hasdeu Istoria critica I 2 p. 294 dar nu pare sa fi fost acceptata. Celelalte ipoteze sint departe de a fi convingatoare: din sl. zlodĕi „malefic” (Cihac II 141); de la o radacina sl. *chop de unde shi rus. chopitĭ „a prinde” cu suf. sl. ĭcĭ de unde *hoptz (Densusianu GS IV 153); de la radacina sl. *hot cf. pofta (Scriban). De aici pare a proveni numele hutzani sau hutzuli populatzie carpatica din Galitzia care vorbeshte ruteana dar care nu pare a fi de origine slava. (Dupa Rozwadowski apud Vasmer I 324 acest nume ar fi got. guta „got” transmis prin intermediul rut.; insa aceasta ipoteza nu pare posibila). Der. hoatza s. f. (femeie care fura); hotzoaica s. f. (hoatza; prajina de scuturat fructele); hotzesc adj. (de hotzi); hotzeshte adv. (k hotzii; pe ascuns); hotzish adv. (hotzeshte); hotzi vb. (a duce viatza de hotz; a fura); hotzie s. f. (furt; jaf; frauda); hotzime s. f. (banda de hotzi); hotzoman s. m. (hotz) cu suf. expresiv man; hotzomanie s. f. (banda de hotzi); hotzomanesc adj. (de hotzi); pohotz s. m. (hotz) in Mold. cu suf. po ce indica excelentza cuvintul care Cihac II 272 il gloseaza prin „libertin” shi il pune in legatura cu sl. pochotinŭ; pohoatza s. f. (femeie rea) care Pascu Arch. Rom. VI 231 il pune greshit in legatura cu patzachina prin intermediul unei forme incerte *pohoaha; pahontz (var. pohontz) s. m. (termen de batjocura pentru soldatzii rushi) cuvint pus in legatura de catre Tiktin cu rus. pĕhotinec „infanterist” shi de catre Scriban cu rus. pogonecĭ „shtafeta” cf. hontz.

MAGNI MINORES SAEPE FURES PUNIUNT (lat.) hotzii cei mari pedepsesc adesea pe hotzii cei mici Balbus „Sententiae” 107.

HOTZ abtzibild achizitor aghiotant alonjar alpinist aportor aprod aspersor bijboc bobocel bojogar borfash caiafa caracuda caramangiu caraula carditor cenushareasa chibitz chichitzar chisher cioran ciorditor circar ciupitor cocor corectzionar croitor curva batrana digitator excursionist gainar giolar giurgian gugushtiuc harciog hotz k o cotzofana hubar hultan ied inspector judetz julitor junior laturean lupache lupeanu lupescu mafler maimutzar manglitor matroz manutza de aur matreatza oblete ostreatza palmagiu panacotar panacotist paraditor palmar perpelit pietzar pungash shucar ucenic vastangiu zarzavagiu zdrentzar.

hotz k o cotzofana expr. hotz inrait; cleptoman.

hotz de buna dimineatza expr. (intl.) spargator care opereaza in zorii zilei patrunzand in locuintze pe fereastra deschisa de la parterul unei cladiri.