HARZÓB harzoabe s. n. (Reg.) 1. Funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatzilor din adancime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborat cu harzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur a (fi) mandru ingamfat. A cadea cu harzobul din cer = a veni a pica pe neashteptate; a se realiza de la sine. 2. Lada care in trecut servea drept scena shi in spatele careia papusharul manuia papushile; lada papushilor. 3. Coshuletz din ramuri de brad in care se pastreaza peshtii prinshi in apele de munte. Din bg. varzop „legatura”.

harzob sn [At: CANTEMIR I. I. I 287/ V: ~oaba sf ~oapa sf ~oba sf ~op varzoaba sf va~ / Pl: ~uri shi (Inv) ~oabe / E: bg вързоп] (Reg) 1 Funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatzilor din adancime. 2 (Ie) A se crede coborat cu ~ul din cer A se crede mult superior celor din jur a fi ingamfat. 3 (Ie) A cadea cu ~ul din cer A veni pe neashteptate. 4 (Iae) A se realiza de la sine. 5 Lada care servea drept scena in spatele careia papusharul manuia papushile. 6 Coshuletz din cetina de brad in care se pun la uscat unii peshti. 7 (Buc) Cerc sau vas de forma unui coshuletz sau cupe atarnat cu un lantzishor de tavan. 8 (Pex) Policandru. 9 Unealta ciobaneasca cerc de alun cu impletitura de tei sau canepa care se pune strecuratoarea cu cashul. 10 Talpi late shi foarte lungi dintro potcoava de lemn care se impletesc sfori folosite la munte pentru a nu se scufunda in zapada. 11 Opinca rau croita. 12 Sfoara cu care se leaga opincile. 13 (Pex) Lucru prost facut. 14 (Pex) Cal slab. 15 (Ie) A lega ~ A lega ceva in forma de elipsa. 16 Formatziune anormala in forma de plosca la coarnele de cerb. 17 Nuia despicata in patru cu care se dau jos fructele din pom.

HARZÓB harzoabe s. n. (Reg.) 1. Funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatzilor din adancime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborat cu harzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur (a fi) mandru ingamfat. A cadea cu harzobul din cer = a veni a pica pe neashteptate; a se realiza de la sine. 2. Lada care odinioara servea de scena shi in spatele careia papusharul manuia papushile; lada papushilor. 3. Coshuletz din cetina de brad in care se pastreaza unii peshti. Din bg. varzop „legatura”.

HARZÓB ~oábe n. 1) Franghie groasa shi rezistenta folosita la coborarea sau ridicarea greutatzilor din adancimi. 2) Coshuletz impletit din crengi de cetina in care se pastreaza peshtele afumat. 3) Instalatzie rudimentara care serveshte la coborarea in fantana. /<bulg. varzop

harzob n. Mold. 1. cerc de nuia cu o impletitura de coaja de teiu sau de franghie (care la stane se pune pe budaca shi peste care se asheaza stracuratoarea); 2. plasa formata din doua harzoabe in care se pun pastravii afumatzi: cateva harzoabe de pastravi AL.; 3. fig. coborit cu harzobul din cer privilegiat (locutziune de origina obscura): dar noi ce suntem? scoboritzi cu harzobul din cer AL. [SHi varzob = bulg. VŬRZOP legatura].

HIRZÓB hirzoabe s. n. (Mai ales in Mold.) 1. Funie groasa cu ajutorul careia se coboara sau se ridica greutatzi din adincime. ◊ Expr. (Ironic) (A se crede) coborit (sau scoborit) cu hirzobul din cer = (a se socoti) de vitza nobila; mindru ingimfat. Da noi ce sintem? Imparatzi cu steauan frunte?... Scoboritzi cu hirzobu din cer? ALECSANDRI T. I 165. A cadea cu hirzobul din cer = a veni a pica pe neashteptate; a se realiza de la sine. Atunci noi ce avem de ashteptat? Revolutzia mondiala? Sashteptam sa ne cada cu hirzobul din cer o revolutzie mondiala shi sanceapa ea a smulge pentru noi barbile cite sau cocotzat pe tronuri in Bucureshti? GALAN Z. R. 297. 2. Coshuletz de cetina de brad in care se pastreaza pastravi afumatzi. Luminate stapine zise el nam uitat sa lepad la cuhnie hirzoabele cu pastravi pentru un prea slavit cumatru shi ninash k mariata. SADOVEANU F. J. 133. O multzime de hirzoabe cu pastravi afumatzi. HOGASH DR. 273. Comisul Trufandaki imi scrie k trimite citeva hirzoabe de pastravi shi doua caprioare de la munte. ALECSANDRI T. 1356.

hirzób shi (vechĭ azĭ in vest) virzob n. pl. oabe (bg. vŭrzop legatura fascicul maldur). Ambalaj impletitura de ramurĭ de teĭ mesteacan shi brad in care se pastreaza pastraviĭ afumatzĭ. Coshu orĭ ascensoru cu care urcam orĭ scoborim ceva. Fig. Iron. Om scoborit din cer cu hirzobu om care se crede boĭer de la facerea lumiĭ de cind pretinde el k la scoborit Dumnezeŭ pe pamint cu hirzobu fara inrudire cu plebea. Prepeleac prajina de luat poamele din pom fara sa cada. Plasa intinsa pe un cerc care cĭobaniĭ pun cashu inchegat de curind shi apoĭ il pun la scurs pe budaca (V. crinta shi zagirna). Cerc de sustzinut candelele atirnate. Talpa foarte lata (care e un cerc cu plasa groasa) de umblat pe zapada fara sa te cufunzĭ prea mult (SHi m. cu acest intz.).

harzób (reg.) s. n. pl. harzoábe

harzób s. n. pl. harzoábe

harzob zoabe.

hirzob pl. hirzoburi

hirzób (harzoábe) s. n. 1. Funie legatura. 2. Cabestan. 3. Candelabru de biserica. 4. Tipar de brinza. 5. Coshuletz mai ales cel care se pastreaza atirnat pentru a usca pastravi. 6. (Trans.) Patina. Mr. vurzom. Bg. varzop „legatura” (Cihac II 136; Tiktin). Se spune in general despre toate obiectele care atirna de o legatura. Der. hirzoaba s. f. (sanda uzata); inhirzobat adj. (prevazut cu patine).

harzób harzoábe s.n. (reg.) 1. funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatzilor din adancime; vartej. 2. lada care odinioara servea de scena shi in spatele careia papusharul manuia papushile; lada papushilor. 3. coshuletz din cetina de brad in care se pastreaza unii peshti. 4. policandru. 5. cerc de lemn de care se prinde un saculetz prin care se strecoara zerul (folosit de ciobani). 6. panerash facut din cetina de brad in care se usuca peshtele. 7. excrescentza in varful coarnelor de cerb; ploscutza. 8. batz despicat in varf cu care se dau merele jos din pom.

harzób harzoabe s.n. (reg.) Cerc de lemn sau de metal de care se prinde o panza prin care se strecoara zerul; sita (Papahagi 1925). Din sl. bg. varzop „legatura” (Scriban SHaineanu; Cihac Tiktin cf. DER; DEX MDA).

harzób harzoabe s.n. Cerc de lemn sau de metal de care se prinde o panza prin care se strecoara zerul; sita (Papahagi 1925). Sl. bg. varzop „legatura” (Cihac Tiktin cf. DER).