4 definitzii pentru grupuscul
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
GRUPÚSCUL s. n. (fam.) grup foarte mic neinsemnat. (< fr. groupuscule)
grupúscul s. n. (peior.) Formatziune politica mica (de inspiratzie anarhica) ◊ „Potrivit probelor printre planurile de actziune ale acestui grupuscul neonazist figureaza lichidarea realizatorilor de radio shi televiziune declaratzi «dushmani ai rasei albe» shi asasinarea personalitatzilor de origine evreiasca.” I.B. 5 II 86 p. 4 (din it. gruppusculo fr. groupuscule; DMC 1936 PR 1955 DPN 1970)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
grupúscul s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
GRUPÚSCUL s. v. grupuletz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: grupuscul
grupuscul substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)