gropar sm [At: DA / Pl: ~i / E: groapa + ar] 1 Persoana care se ocupa cu saparea de gropi (7) pentru morminte Si: (reg) cioclu gropash gropitzash gropnicer ingropator. 2 (Pex) Ingrijitor de cimitire. 3 (Ent; reg) Gen de insecte coleoptere care se hranesc cu cadavre Si: necrofor (Necrophorus).

GROPÁR gropari s. m. l. Cel care se ocupa cu sapatul gropilor la cimitir. Cind au dat groparii de coshciugul lui shi iau ridicat binishor capacul putred ce sa vezi! CARAGIALE O. I 329. ◊ Fig. Proletariatul shia indeplinit in decurs de un secol acest rol istoric de gropar al capitalismului. Dupa primul razboi mondial capitalismul a fost ingropat pe o shesime din suprafatza pamintului. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 74 6/2. 2. (Entom.) Necrofor.

GROPÁR ~i m. 1) Persoana care sapa gropi pentru inhumarea celor decedatzi. 2) Gandac care ishi depune ouale pe cadavre; necrofor. /groapa + suf. ~ar

gropar m. cel ce sapa mortului groapa cioclu.

gropár m. (d. groapa; bg. grobar). Sapator de gropĭ la cimitir. V. cĭoclu.

gropár s. m. pl. gropári

gropár s. m. pl. gropári

GROPÁR s. 1. (reg.) gropash gropnicer sapator (Mold. shi Bucov.) cioclu. (~ul sapa mormintele.) 2. (ENTOM.; Necrophorus) necrofor.

GROPAR s. 1. (reg.) gropash gropnicer sapator (Mold. shi Bucov.) cioclu. (~ sapa mormintele.) 2. (ENTOM.; Necrophorus) necrofor.

GROPÁR (< groapa) s. m. 1. Persoana care sapa gropi pentru morminte. 2. Gen de insecte coleoptere cu corpul lung de 123 cm shi elitre scurte decat abdomenul ce depun oua le pe cadavre de animale care adeseori le ingroapa pentru a le servi drept hrana larvelor dupa eclozare (Necrophorus); necrofor.