GRÉIER greieri s. m. (La pl.) Gen de insecte cu corpul scurt shi gros cu antene lungi shi cu ochi mari cu picioarele posterioare adaptate la sarit care produc un sunet ascutzit shi patrunzator prin frecarea elitrelor (Gryllus); (shi la sg.) insecta care face parte din acest gen. [Pr.: greier. Var.: gréiere (reg.) gríer s. m.] Lat. *grylliolus (< gryllus).

greier sm [At: CANTEMIR IST. 108 / V: (reg) greir grel greore grier griere greiere grior griore / Pl: ~i / E: lat gryllus] 1 Gen de insecte cu corpul scurt shi gros cu antene lungi shi cu ochi mari cu picioarele posterioare adaptate la sarit care produc un sunet ascutzit shi patrunzator prin frecarea elitrelor (Gryllus). 2 Insecta care face parte din genul greierilor (1). 3 (Pfm; ie) A avea ~i in cap A fi (cam) nebun.

GRÉIER greieri s. m. Gen de insecte cu corpul scurt shi gros cu antene lungi shi cu ochi mari cu picioarele posterioare adaptate la sarit care produc un sunet ascutzit shi patrunzator prin frecarea elitrelor (Gryllus); insecta care face parte din acest gen. [Pr.: greier. Var.: gréiere (reg.) gríer s. m.] Lat. *grylliolus (< gryllus).

GRÉIER greieri s. m. Insecta din ordinul ortopterelor cu antene lungi shi cu ochi mari; se deplaseaza prin sarituri shi produce un sunet ascutzit shi patrunzator prin frecarea elitrelor (Gryllus). Greierii cinta toata noaptea in iarba uzi de roua shi de stralucirea rece a stelelor. BOGZA C. O. 358. Albine fierb; lacuste greieri salta; TZintzari se bat; fug fluturi albi departe... IOSIF P. 35. Greierul cintaretz neobosit al zilelor de vara amutzise istovit subt umbra inaltzimii ocrotitoare a ierburilor. HOGASH M. N. 172. Variante: gréiere gríer (EMINESCU O. I 152 ALECSANDRI P. I 192 NEGRUZZI S. I 100) s. m.

GRÉIER ~i m. Insecta cu corp scurt shi gros de culoare neagra cu antene lungi shi subtziri care se mishca sarind shi care produce un tzarait patrunzator prin frecarea picioarelor posterioare de elitre. /<lat. grylliolus

greier m. mica insecta ce scoate un sunet ascutzit shi patrunzator. [Banat grel lat. GRYLLUS].

gréĭer shi gréĭere shi (Mold.) gríer shi gréur(e) m. (lat. gryllus d. vgr. grýllos purcel derivat d. la grý un sunet imit. k shi fr. cricri = grillon greĭer; it. sp. pg. grillo pv. grelh grilh. Din gryllus s’a facut *grĭlus apoĭ *greru shi [infl. de treĭer shuĭer] greur shi greĭer. Cp. cu creĭer shi cu alb. grera vespe). Un insect ortopter care sare k lacusta shi traĭeshte in pamint shi in zidurĭ. Masculiĭ au un aparat cu care tziriĭe shis pomenitzĭ de poetzĭ. Fig. Iron. A avea greĭerĭ in cap a avea gargaunĭ a avea stigletzĭ a fi cam nebun.

greiere sm vz greier

greir sm vz greiere

grel sm vz greier

greore sm vz greiere

greur sm vz greier

greure sm vz greier

grier sm vz greier

griere sm vz greier

grior sm vz greier

griore sm vz greier

GRÉIERE s. m. V. greier.

GRÍER s. m. V. greier.

grier m. Mold. V. greier: grierul canta ’n mohor AL.

gréure V. greĭer.

gríer V. greĭer.

!greier/greiere s. m. art. greierul/greierele; pl. greieri

gréier s. m. pl. gréieri

gréier s. m. pl. gréieri

greier

greier.

gréier (gréieri) Insecta cu picioare lungi care produc un sunet ascutzit (Gryllus campestris Gryllus domesticus). Var. gre(i)er(e) grier(e) greor(e) grior(e) greur(e) grel. Lat. gryllus (Pushcariu 744 CandreaDens. 755; REW 3900; DAR) cf. it. sp. grillo prov. grelh grilh port. grilho. Totushi der. este dificila din punct de vedere fonetic shi a fost exploatata in multe feluri. Dupa CandreaDens. trebuie pornit de la lat. *grylliolus. Cretzu 327 pleaca de la o forma lat. putzin probabila *grycellus; Pascu Beiträge 10 presupune o evolutzie *grellus › grel cu suf. ur trecut la greiur al carui rezultat nu este posibil in vreme ce Scriban propune trecerea de la *grillus la › *greru › greur. In sfirshit Graur BL III 50 presupune o evolutzie a lui *grer la greer prin intermediul unei „despicari” a doi r cf. creer proor prooroc; acest ultim rezultat pare posibil fara a fi o explicatzie suficienta deoarece chiar forma de baza *grer este anormala. Cf. shi Battisti III 1872.

GRÉIER (lat. grylliolus < gryllus) s. m. Gen de insecte ortoptere cu corpul scurt shi gros antene lungi shi subtziri; picioarele posterioare adaptate la sarit sunt organe stridulante (Gryllus). ◊ G. de camp (G. campestris) canta mai ales la orele serii. G. de casa (Acheta domestica) traieshte in crapaturile peretzilor dushumelelor etc.

greier greieri s. m. 1. (peior.) cantaretz (mai ales intrun local). 2. (tox.) chishtoc de tzigara cu canabis.