calomfir sm [At: SEVASTOS, N. 83 / V: ~lam~, ~of~, ~onf~, ~onhir, caramfil, caramfilă sf caranfínă sf caranfír, caranhíl, (reg) corofir / Pl: ~i / E: bg калофер] (Bot; reg) 1 Plantă erbacee, perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale, compuse și florile galbene Si: (reg) bumbișor, busuiocul fetelor, calapăr (1), dumbravnic, izma-maicei-preceste, smirnă, spiculețe, venice (Chrysanthemum balsamita). 2 (Îf calamfir, caramfil, caramfilă, caranfil) Garoafa (Dianthus caryophyllus). 3 (Îf caramfil) Garofiță (2) (Dianthus carthusianorum). 4 (Îaf) Garofiță (3) Planta Dianthus chinensis.

mărgherită sf vz margaretă

vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~igă, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman², măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă² (2).

vetricea sf [At: GRECESCU, FL. 317 / Pl: ~ele / E: vetrice + -ea] 1 Plantă erbacee din familia compozitelor cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește pe locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine Si: (rar) piretru (Chrysanthemum macrophyllum). 2 Vetrice (1) (Chrysanthemum vulgare).

vetricea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia compozitelor: a) plantă cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește prin locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine (Chrysanthemum macrophyllum); b) vetrice (Chrysanthemum vulgare). • pl. -ele. /vetrice + -ea.

CALOMFÍR calomfiri, s. m. Plantă erbacee perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse și florile galbene; calapăr (Chrysanthemum balsamita). – Din bg. kalofer.

CRIZANTÉMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème.

MARGARÉTĂ, margarete, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germ. Margareten[blume], fr. marguerite.

NĂPRÁSNIC, -Ă, năprasnici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. (Adesea adverbial) Care survine în mod neprevăzut, dintr-o dată; care se petrece fulgerător (și neplăcut); neașteptat, subit. 2. (Adesea adverbial) Care nu poate fi stăpânit; năvalnic, impetuos. ♦ (Despre oameni) Care nu-și poate stăpâni sentimentele, care acționează cu violență; impulsiv, violent; aprig. 3. Care înspăimântă, îngrozește (prin comportare); îngrozitor, cumplit. 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite (prin mărime, intensitate); extraordinar, cumplit. ♦ (Substantivat, m.; rar) Om voinic, vlăjgan. II. Subst. 1. S. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-albe, cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă (Chrysanthemum corymbosum). 2. S. f. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, păroasă, cu frunze palmate și cu flori roșii-roz și miros neplăcut (Geranium robertianum). – Din sl. naprasĭnŭ.

VETRÍCE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. vratič.

GRANÁT¹, granați, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). – Et. nec.

CALOMFÍR s. (BOT.; Chrysanthemum balsamita) (pop.) calapăr, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste.

CRIZANTÉMĂ s. (BOT.; Chrysanthemum indicum) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.).

GRANÁT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcuță, (reg.) bumbișor, firicică, mătrice, mătricea, mătriță, mușețel, năsturei (pl.), părăluțe (pl.), piretru, roman, romaniță, smirnă, spiculețe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-cocoșului, iarbă-amară, iarbă-creață, iarbă-mare, laba-gâștii, ochiul-boului, poala-Sfintei-Mării.

MARGARÉTĂ s. (BOT.; Chrysanthemum leucanthemum) (pop.) mărgărită, (reg.) aurată, roman, tătăișă, ochiul-boului, romaniță-mare, salomii-galbene (pl.).

NĂPRÁSNICĂ s. (BOT.) 1. (Geranium robertianum) (rar) piretru, (reg.) închegătoare, mama-pădurii, priboi-căpresc. 2. (Chrysanthemum corymbosum) (reg.) ochiul-boului-a-ferigei.

TĂTĂÍȘĂ s. (BOT.; Chrysanthemum cinerariaefolium) (reg.) tămâioară.

VETRÍCE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) mărun, măruncă, buruiană-de-ceas-rău, iarba-raiului.

VETRICEÁ s. (BOT.; Chrysanthémum alpinum) piretru.

CHRYSANTHEMUM L., CRIZANTEMĂ, TUFĂNICĂ, MARGARETĂ, fam. Comvositae. Gen originar din Asia, Africa, Europa, peste 150 spiecii, anuale și perene, plante erbacee, subfrutescente sau arbuști, 0,20-1,50 m înălțime. înflorește din mai-noiemb. și chiar tot timpul anului aplicând lumină artificială și alte tratamente. Tulpină robustă, erectă, ramificată, foliată. Frunze alterne, ovate, incize pînă la penatifide, cele superioare adesea întregi. Flori (foliolele involucrului cu marginile membranoase, sînt imbricate) dispuse în capitule terminale cu diametru de diferite mărimi.