opțiuni
  • info

17 definiții pentru grajd

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRAJD, grajduri, s. n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĭ.

GRAJD, grajduri, s. n. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – Din sl. graždĭ.

grajd sn [At: NECULCE, ap. LET. II, 348/28 / V: ~i, graj / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: vsl граждъ] 1 Construcție special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. 2 (Fig; prt) Locuință foarte murdară. 3 (Reg) Grânar.

GRAJD, grajduri, s. n. Clădire sau încăpere pentru adăpostirea vitelor și a cailor. A vîrît caii la adăpost într-un grajd lipit cu vălătuci, văruit și stropit cu albastru. SADOVEANU, O. II 572. Se sculă de dimineață, se coborî în curte și intră prin grajduri ca să vadă dacă se țin în curățenie. POPESCU, B. I 51. Se duce în grajd și începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212. ◊ Grajd comunal = grajd în care se țin reproducătorii (taurii, armăsarii, vierii) comunei.

GRAJD ~uri n. Construcție specială pentru adăpostirea animalelor domestice (cai, vaci, boi). /<sl. graždi

grajd n. 1. locuință pentru vite; 2. fig. locuință murdară. [Slav. GRAJDĬ].

grajd n., pl. urĭ (vsl. bg. gražd. V. gard). Staul, maĭ ales de caĭ. Fig. Locuință murdară. – În est grajdĭ, pl. -dĭurĭ. V. șopron.

graj sn vz grajd

grajdi sn vz grajd

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

grajd s. n., pl. grájduri

grajd s. n., pl. grájduri

grajd

grajd, grajduri.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRAJD s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)

GRAJD s. (înv. și reg.) sălaș, staul, (reg., mai ales în Transilv.) poiată, (Transilv.) cobălteață, (Mold. și prin Transilv.) pătul, (prin Mold.) serai, (Ban.) ștal, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău, (Ban.) ștalog. (Vitele se adăpostesc în ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

grajd (grájduri), s. n. – 1. Construcție pentru adăpostirea animalelor domestice mari. – 2. Iesle. Sl. graždĭ (Miklosich, Lexicon, 151; Cihac, II, 115; Conev 79; DAR), cf. bg. grazd. – Der. grăjdar, s. m. (bărbat care se ocupă de îngrijirea animalelor dintr-un grajd).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRAJDURI, com. în jud. Iași; 2.595 loc. (1995). Stație de c. f. Schit (sec. 18); biserica Nașterea Maicii Domnului (ante 1840).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă expr. (adol. – d. bărbați) a avea contact sexual.

Intrare: grajd
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grajd
  • grajdul
  • grajdu‑
plural
  • grajduri
  • grajdurile
genitiv-dativ singular
  • grajd
  • grajdului
plural
  • grajduri
  • grajdurilor
vocativ singular —
plural —
graj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grajdi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grajd, grajdurisubstantiv neutru

  • 1. Construcție sau încăpere special amenajată pentru adăpostirea animalelor domestice mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A vîrît caii la adăpost într-un grajd lipit cu vălătuci, văruit și stropit cu albastru. SADOVEANU, O. II 572. DLRLC
    • format_quote Se sculă de dimineață, se coborî în curte și intră prin grajduri ca să vadă dacă se țin în curățenie. POPESCU, B. I 51. DLRLC
    • format_quote Se duce în grajd și începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212. DLRLC
    • 1.1. Grajd comunal = grajd în care se țin reproducătorii (taurii, armăsarii, vierii) comunei. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.