O definiție pentru gimnandru
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
GIMN-, v. GIMNO-. □ ~andru (v. -andru), adj., cu stamine lipsite de înveliș; ~ant (v. -ant), adj., care prezintă flori nude, fără înveliș floral; ~odont (v. -odont), adj., cu dinții goi.
Intrare: gimnandru
gimnandru adjectiv
| adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)