GERMÁN A germani e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La pl.) Denumire data unor popoare indoeuropene care au locuit in Antichitate in centrul vestul shi nordul Europei; (shi la sg.) persoana apartzinand unuia dintre aceste popoare. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia Germaniei sau este originara de acolo. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau germanilor (1 2) privitor la Germania ori la germani; nemtzesc. ♦ (Substantivat f. ) Limba germana. Din lat. Germanus.

german¹ sm vz ghiorman

german² ~a [At: DA ms / V: (inv) ghe~ / Pl: ~i ~e / E: lat Germanus] 12 smf a (Persoana) care face parte din populatzia de baza a Germaniei 34 smf a (Persoana) originara din Germania Cf neamtz sash shvab. 56 a Care apartzine populatziei de baza a Germaniei sau celei originare din Germania. 78 a Care se refera la populatzia Germaniei sau la populatzia ei de baza. 910 a Specific Germaniei sau populatziei ei. 1112 a Care provine de la Germania sau de la populatzia ei de baza. 13 smp Popoare indoeuropene care au trait in Antichitate in centrul vestul shi nordul Europei. 1415 smf a (Persoana) care apartzine germanilor (13). 16 sf Limba germana² (10).

GERMÁN A germani e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La pl.) Denumire generala data unor popoare indoeuropene care au locuit in antichitate in centrul vestul shi nordul Europei; (shi la sg.) persoana apartzinand unuia dintre aceste popoare. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Germaniei sau este originara de acolo. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau germanilor (1 2) privitor la Germania sau la germani; nemtzesc. ♦ (Substantivat f.) Limba germana. Din lat. Germanus.

GERMÁN² A germani e s. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Germaniei; neamtz. Daca Rominia na fost cotropita in intregime de germani [in 1916] aceasta se datoreshte ajutorului armatelor ruse shi eroismului ostashului romin. IST. R.P.R. 497.

GERMÁN A I s. m. (pl.) popoare indoeuropene care au locuit in antichitate in centrul vestul shi estul Europei. II. adj. s. m. f. (locuitor) din Germania. ◊ (s. f.) limba vorbita de germani (II). (< lat. germanus fr. germain)

GERMÁN² ~a (~i ~e) m. shi f. 1) Persoana care facea parte din unul dintre popoarele indoeuropene (gotzii vandalii saxonii etc.) ce au locuit in antichitate in centrul vestul shi nordul Europei. 2) Persoana care face parte din populatzia de baza a Germaniei (shi a Austriei) sau este originara din Germania (sau din Austria); neamtz. /<lat. Germanus

german a. relativ la Germanii moderni: imperiul german. ║ m. locuitor din Germania.

*germán a s. (lat. Germanus). Locuitor din Germania saŭ de limba germana. Neamtz. Adj. Germanic nemtzesc.

Germani m. pl. denumirea generala a popoarelor (vechi sau noue) originare din Germania: Germani occidentali (Alamani Franci Marcomani Saxoni) shi Germani orientali (Gotzi Burgunzi Heruli Longobarzi Vandali).

germán adj. m. s. m. pl. germáni; adj. f. s. f. germána pl. germáne

germán s. m. adj. m. pl. germáni; f. sg. germána g.d. art. germánei pl. germáne

GERMÁN s. adj. 1. s. neamtz. 2. adj. germanic nemtzesc (inv.) tudesc. (Populatzie ~.)

GERMAN s. adj. 1. s. neamtz. 2. adj. germanic nemtzesc (inv.) tudesc. (Populatzie ~.)

GERMÁN A (< lat. Germanicus) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Denumirea generala a unor popoare indoeuropene (gotzii vandalii francii longobarzii burgunzii anglii saxonii etc.) care au locuit in Antichitate in centrul V shi E Europei ori au migrat dinspre E shi NE sub presiunea hunilor shi avarilor. ♦ Persoana apartzinand uneia dintre aceste populatzii. 2. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe teritoriul Germaniei. Mai traiesc in S.U.A. Canada Austria Elvetzia Rusia Kazahstan TZarile Baltice Brazilia shi Romania. De religie protestanta shi catolica. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau populatziei ei privitor la Germania sau la populatzia ei. ◊ Arta g. = arta dezvoltata pe teritoriul Germaniei shi Austriei. Inceputul arhitecturii in piatra este marcat de Capela Palatina din Aachen (sec. 8). Romanicul este ilustrat de catedralele din Speyer Worms Mainz Viena goticul de catedralele din Bamberg Naumburg Köln iar spiritul Renashterii italiene numai in constructzia catorva palate (Heidelberg). Un moment reprezentativ il constituie barocul germanic din sec. 18 reprezentat de palate shi biserici construite de arhitectzii Fischer von Erlach fratzii C.D. shi E.Q. Asam M.D. Pöppelmann etc. Neoclasicismul este reprezentat prin K.F. Schinkel C.G. Langhans Leo von Klenze. Sec. 19 cunoashte shi o revenire la vechile stiluri iar la sfarshitul sau se manifesta tendintzele Jugendstilului. Caracteristic sec. 20 este incercarea artishtilor de la Deutscher Werkbund de a crea o arhitectura functzionala directzie continuata de Bauhaus. Sculptura medievala este obgat reprezentata atat de cea romanica (la catedrala din Hildesheim) cat mai ales de cea gotica (la catedralele din Bamberg Naumburg) in care se cristalizeaza trasaturi specifice continuate de sculptura din epoca Renashterii prin V. Stoss T. Riemenschneider M. Pacher M. Schongauer shi prin familia de bronzieri Vischer. Neoclasicismul teoretizat de Lessing shi Winckelmann a fost reprezentat de A.R. Mengs Chr.D. Rauch shi J.G. Schadow. W. Lehmbruck shi E. Barlach sunt cei mai de seama sculptori din primele decenii ale sec. 20. SHcolile regionale de pictori shi gravori din sec. 15 (Westfalia Franconia sh.a.) culmineaza in sec. 16 cu Dürer Altdorfer Grünewald Cranach cel Batran Holbein cel Tanar. In pictura sec. 19 dupa secole de declin se afirma artishti k A. von Menzel M. Liebermann W. Leibl. Germania a fost patria expresionismului (E. Nolde E.L. Kirchner G. Grosz) dar shi a lui P. Klee unul dintre promotorii artei abstracte. ♦ (Substantivat f.) Limba indoeuropeana din familia limbilor germanice. Are c. 120 mil. vorbitori. Este limba oficiala in Germania Austria Elvetzia. Ortografie in general fonetica grafie latina.