GENERÁTZIE generatzii s. f. 1. Totalitatea oamenilor care au aproximativ aceeashi varsta. ◊ Expr. Din generatzie in generatzie = din tata in fiu; de la o epoca la alta (pana la noi). ♦ Perioada de timp care desparte varsta tatalui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care apartzin aceleiashi specii sau rase shi care sau nascut in acelashi an. 3. (In sintagma) Teoria generatziei spontanee = teorie naiva conform careia din materii minerale sau organice in descompunere pot lua nashtere unele organisme vii in mod spontan. Din fr. génération lat. generatio.

generatzie sf [At: ALEXANDRESCU M. 13 / V: ~iune / Pl: ~i / E: fr génération lat generatio] 1 (Inv) Nashtere a unei fiintze (shi prin extensie a unui lucru) din alta fiintza. 2 (Inv) Posteritate. 3 (Inv; pex) Ruda. 4 (Is) Teoria ~i spontanee Teorie materialista naiva conform careia din materii minerale sau organice pot lua nashtere unele organisme vii in mod spontan. 5 Totalitate a oamenilor (dintro comunitate sociala data) care au aproximativ aceeashi varsta. 6 (Ie) Din ~ in ~ Din tata in fiu. 7 (Iae) De la o epoca la alta (pana la noi). 8 Perioada de timp care desparte varsta tatalui de cea a fiului. 9 Totalitate a animalelor domestice care apartzin aceleiashi specii sau rase shi care sau nascut in acelashi an.

GENERÁTZIE generatzii s. f. 1. Totalitatea oamenilor (dintro comunitate sociala data) care sunt cam de aceeashi varsta. ◊ Expr. Din generatzie in generatzie = din tata in fiu; de la o epoca la alta (pana la noi). ♦ Perioada de timp care desparte varsta tatalui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care apartzin aceleiashi specii sau rase shi care sau nascut in acelashi an. 3. (in sintagma) Teoria generatziei spontanee = teorie materialista naiva conform careia din materii minerale sau organice pot lua nashtere unele organisme vii in mod spontan. Din fr. génération lat. generatio.

GENERÁTZIE generatzii s. f. 1. Totalitatea oamenilor care sint cam de aceeashi virsta. Generatzii dupa generatzii au rivnit tihna shi pacea fara sa le aiba. SADOVEANU E. 217. Anii curgeau shi k un flux necontenit de valuri nesimtzit generatziile vechi impingeau pe cele noi. ANGHEL PR. 78. Microscopice popoare regi oshteni shi invatzatzi Ne succedem generatzii shi ne credem minunatzi. EMINESCU O. I 132. ◊ Din generatzie in generatzie = din tata in fiu. ◊ (Poetic) Pe malul Oltului... se ivesc shi dispar generatzii mereu repetate de salcii. BOGZA C. O. 211. SHale valurilor mindre generatzii spumegate Zidul vechi al minastirii in cadentza il izbesc. ALEXANDRESCU P. 132. 2. (Biol.; in expr.) Teoria generatziei spontanee = teza reactzionara pseudoshtiintzifica idealista conform careia poate lua nashtere in mod spontan fara evolutzie istorica un organism viu din materie moarta. Varianta: (invechit) generatziúne (HOGASH M. N. 91) s. f.

GENERÁTZIE s.f. 1. Functziune prin care fiintzele vii se reproduc; reproducere. ◊ (Biol.) Teoria generatziei spontanee = teorie conform careia din materia anorganica poate lua nashtere in mod spontan un organism viu evoluat. 2. Totalitatea oamenilor care au cam aceeashi varsta sau traiesc in acelashi timp. ♦ (Biol.) Grupare de indivizi avand aceeashi filiatzie. ♦ Perioada de timp care desparte varsta tatalui de aceea a fiului. [Gen. iei var. generatziune s.f. / cf. fr. génération it. generazione lat. generatio].

GENERÁTZIE s. f. 1. functziune prin care fiintzele vii se reproduc; reproducere. ♦ (biol.) ~ spontanee = ipoteza potrivit careia organismele vii ar lua nashtere in mod spontan din materia anorganica. 2. totalitatea oamenilor care sunt de aceeashi varsta. ◊ (biol.) grupare de indivizi avand aceeashi filiatzie. ◊ perioada de timp care desparte varsta tatalui de aceea a fiului. 3. grup de familii tehnologice contemporane sau coerente corespunzand perioadelor in care tehnica se afla relativ stabilizata. (< fr. génération lat. generatio)

GENERÁTZIE ~i f. 1) Totalitate a indivizilor dintro comunitate care traiesc in acelashi timp fiind aproximativ de aceeashi varsta. 2) Totalitate a animalelor de o anumita rasa sau specie nascute in acelashi an. 3): ~ spontanee (sau spontana) teorie naiva conform careia unele organisme vii pot lua nashtere in mod spontan din substantza nevie. [G.D. generatziei; Sil. tzie] /<fr. génération lat. generatio ~onis

generatziune sf vz generatzie

GENERATZIÚNE s. f. v. generatzie.

GENERATZIÚNE s.f. v. generatzie.

generatzi(un)e f. 1. actul prin care o fiintza produce alta asemenea ei; 2. posteritate descendentzii unei persoane; fig. ale valurilor mandre generatzii spumegate GR. AL.; 3. grad de filiatziune; 4. totzi oamenii cari traiesc in acelash timp: generatziunea dela 1848; 5. fig. productziune: generatziunea ideilor.

*generatziúne f. (lat. generátio ónis). Nashtere functziunea pin care se reproduc fiintzele organizate. Filiatziune descendentza din tata in fiŭ: obiceĭurile se transmit de la o generatziune la alta. Serie de oamenĭ care se nasc orĭ traĭesc in acelashĭ timp: generatziunea de la 1848 acest profesor a scos viguroase generatziunĭ de elevĭ. Generatziunile viitoare posteritatea viitorimea urmashiĭ. Generatziune spontanee care se nashte fara germine dupa uniĭ naturalishtĭ. Fig. Generatziune de ideĭ nashtere (producere) de ideĭ.

generátzie (tzie) s. f. art. generátzia (tzia) g.d. art. generátziei; pl. generátzii art. generátziile (tzii)

generátzie s. f. (sil. tzie) art. generátzia (sil. tzia) g.d. art. generátziei; pl. generátzii art. generátziile (sil. tzii)

generatzie

GENERÁTZIE s. (inv. shi pop.) neam (pop. shi fam.) spitza (inv.) rod ruda rudenie. (Pana la a shaptea ~.)

GENERATZIE s. (inv. shi pop.) neam (pop. shi fam.) spitza (inv.) rod ruda rudenie. (Pina la a shaptea ~.)

GENERATZIA DE LA ’98 nume dat in 1913 de J. Azorín gruparii de scriitori (M. Unamuno Azorín Pío Baroja R. Maetzu shi A. Machado) care pornind de la dezastrul militar suferit in Cuba de catre spanioli in 1898 au analizat istoria realitatzile shi valorile Spaniei intro viziune demistificatoare incercand sa depasheasca izolarea politica shi culturala a tzarii.