12 definitzii pentru geamantanash
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
GEAMANTANÁSH geamantanashe s. n. Diminutiv al lui geamantan. Geamantan + suf. ash.
GEAMANTANÁSH geamantanashe s. n. Diminutiv al lui geamantan. Geamantan + suf. ash.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
geamantanash sn [At: CONV. LIT. XLIII 404 / V: ~tan~ / Pl: ~e / E: geamantan + ash] 12 (SHhp) Geamantan (mic).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GEAMANTANÁSH s. n. v. geamantanash.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
geamantanash sn vz geamantanash
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
geamantanash sn vz geamantanash
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GEAMANTANÁSH geamantanashe s. n. Diminutiv al lui geamantan. Pleca tiptil de dimineatza la vapor cu geamantanashul in mina. BART E. 43. Varianta: geamantanásh (REBREANU R. I 16) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GEAMANTANÁSH geamantanashe s. n. V. geamantanash.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
geamantanásh s. n. pl. geamantanáshe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
geamantanásh s. n. (sil. gea) pl. geamantanáshe
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
!geamantanash s. n. pl. geamantanashe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
GEAMANTANÁSH s. valijoara valizutza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
GEAMANTANASH s. valijoara valizutza.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: gea-
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
geamantanash, geamantanashesubstantiv neutru
-
- Pleca tiptil de dimineatza la vapor cu geamantanashul in mina. BART E. 43. DLRLC
-
etimologie:
- Geamantan + sufix ash. DEX '98 DEX '09