GÁSHCA gashti s. f. (Fam.) Grup restrans de oameni unitzi intre ei prin preocupari mai ales in vederea savarshirii unor actziuni reprobabile; grup de oameni care se afla la periferia societatzii. ◊ Expr. A (se) sparge gashca = a (se) risipi a (se) destrama o cardashie o clica. Et. nec.

gashca sf [At: POLIZU / Pl: gashti / E: nct] 1 (Inv) Tovarashie (tainica) de oameni care urmaresc scopuri reprobabile Si: (liv) clica coterie. 2 (Inv) Loc ascuns unde se aduna gashca (1). 3 (Pop; spc; la jocurile de copii) Gaura in pamant cat caciula Si: (pop) targ. 4 (Mol) Baraca. 5 (Mol) SHatra. 6 (Pex) Grup de prieteni (tineri) care se distreaza impreuna fac excursii etc. 7 (In limbajul tinerilor; ie) A fi de ~ A avea spirit camaraderesc. 8 (Ie) A (se) sparge ~k A se destrama gashca (1). 9 (Iae) A se termina o petrecere sau o adunare.

GÁSHCA gashti s. f. (Peior.) Grup restrans de oameni unitzi intre ei prin preocupari mai ales in vederea savarshirii unor actziuni reprobabile; grup de oameni care se afla la periferia societatzii. ◊ Expr. A (se) sparge gashca = a (se) risipi a (se) destrama o cardashie o clica. Et. nec.

GÁSHCA gashti s. f. Grup restrins de oameni lipsitzi de principii morale shi sociale unitzi intre dinshii in vederea unor actziuni comune pentru satisfacerea ambitziilor shi intereselor personale in paguba shi cu nesocotirea intereselor generale ale societatzii. V. cardashie clica. ◊ Expr. A (se) sparge gashca = a (se) risipi a (se) imprashtia a (se) destrama o cardashie.

GÁSHCA gashti f. fam. depr. Grup restrans de oameni care uninduse recurg la actziuni reprobabile; shleahta; banda; clica; clan; coterie. [G.D. gashtii] /Orig. nec.

gashca f. 1. coliba; 2. gazda (ironic); 3. fam. adunatura coterie: s’a spart gashca. [Origina necunoscuta].

gáshca f. pl. shte shi gashtĭ (rus. gáečka gáĭka mutelca shurub. V. gaĭk). Baraca maghernitza pravalioara. Fig. Adunatura coterie clica cardashie societate de sharlatanĭ orĭ de egoishtĭ. V. gashcar.

gáshca (fam.) s. f. g.d. art. gắshtii; pl. gashti

gáshca s. f. g.d. art. gashtii; pl. gashti

gashca gashti.

GÁSHCA s. v. banda.

GÁSHCA s. v. baraca.

GASHCA s. (peior.) banda cirdashie clan clica shleahta (livr.) coterie (rar) tagma (inv.) cardashlic tacim taraf (fig.) bisericutza.

gashca s. v. BARACA.

gáshca (te) s. f. 1. Coliba. 2. Grup restrins ceata. Origine necunoscuta. Cihac II 117 pleaca de la rus. gaika „piulitza” ceea ce este lipsit de sens.

gashca gashti s. f. 1. (peior.) grup de elemente declasate / de derbedei. 2. grup de adolescentzi / de liceeni; grup de tineri; grup de prieteni.

a se sparge gashca expr. (d. un grup de prieteni o banda de hotzi etc.) a se imprashtia a se risipi a se dezmembra.

de gashca expr. (d. oameni) sociabil de treaba.