GAROÁFA garoafe s. f. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse shi liniare cu flori de culori diverse shi cu miros specific placut (Dianthus caryophyllus). ◊ Compuse: garoafadecamp (sau salbatica) = garofitza (2); garoafademunte = planta cu frunze lanceolate cu flori placut mirositoare albe sau roz cu peri purpurii (Dianthus superbus). Din ngr. gharúfalo.

garoafa sf [At: LB / V: (reg) ~fla gar~ (Mol) ~fa / Pl: ~fe / E: ngr γαρόφαλλον] 1 (Reg; shic ~ de ghiveci ~ de gradina shif ~fla) Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse shi liniare cu flori carnoase de culori diverse shi miros placut Si: (pop) buruiene de ghitzei buruiene de germe calamfir carafila (reg) chirishor cocoshei cuishoara de gradina cuishoare flori domneshti ~ de ghiveci de gradina garofil (1) garofitza (15) ignele neghina neghinea pahiu sacfiu sacfiu ingramadit sanfiu sansiu sanschiu samferel samfireag samfireanje sanvireni tarcatzi scanteiutze schinteutza secfiu sinferei vazdoaga vazdoance umplute vazdoage de Rusale (Dianthus caryophyllus). 2 (Bot; reg) Garofitza (9) (Dianthus deltoides). 3 Cuishoritza (Holosteum umbellatum). 4 (Bot; reg; ic) ~facraiului Garofitza (10) Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). 5 (Bot; reg; ic) ~famarii Limbapeshtelui (Limonium vulgare). 6 (Ic) ~faSebeshului ~fa de piatra ~fe (de munte) sau ~fesalbatice Planta cu flori albe sau roz placut mirositoare plasate cate doua sau mai multe pe aceeashi tulpina Si: (reg) flori domneshti garofil (2) garofitze (5) (de munte) (Dianthus superbus). 7 (Bot; reg; ic) ~alba (sau ~fe) Micsandre. 8 (Bot; reg; ic) ~ barboasa Balushca. 9 (Bot; reg; ic) ~calugareasca ~fe de camp sau ~fesalbatice Garofitza (3). 10 (Bot; reg; lpl sau ic) ~ de apa Crin de balta (Butomus umbellatus). 11 (Bot; reg; lpl sau ic) ~ de gradina sau ~turceasca Planta Dianthus barbatus Si: buruiene de ghitzei buruiene de jerme caranjea carunjea cocoshei cuishoare garofitze (14) (de gradina) grozdica gvordici inger neghinele pietrucele pushca lupului sacfiu sacfiu nemtzesc sacfiu turcesc sacfiu tarcat samfiu sanfiu salcutza scaunul popii scanteutza secfiu susfiragi tzefliu ursarel ursinica ursuele vazdoage vazdoance ungureshti zaschiu salbatic. 12 (Bot; reg; ic) ~ de gradina (sau nemtzeasca) Cuishoare (Dianthus chinensis). 13 (Ic) ~roshie Planta Dianthus tenuifolius. 14 (Bot; reg; lpl) Ochiulboului (Callistephus chinensis). 15 (Bot; reg; lpl) Cocoshel (Dianthus collinus). 16 (Bot; reg; lpl sau ic) ~feoloage Barba imparatului (Mirabilis jalapa). 17 (Bot; reg; lpl) Mushcata (Pelargonium zonale). 18 (Bot; reg; lpl) Zorele (Pharbitis purpurea). 19 (Bot; reg; lpl) Craitze (Tagetes patulla). 20 (Bot; reg; lpl) Viorele (Viola mirabilis). 21 (Bot; reg; if) ~fla sau gar~ Carciumarese (Zinnia elegans). 22 (Bot; reg; ic) ~feroshii Arshinic (Lychnis calcedonica). 23 (Bot; reg) Garofitze (4) de munte.

GAROÁFA garoafe s. f. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse shi liniare cu flori de culori diverse shi cu miros specific placut (Dianthus caryophyllus). ◊ Garoafa de camp (sau salbatica) = garofitza (2). Garoafa de munte = planta cu frunze lanceolate cu flori placut mirositoare albe sau roz cu peri purpurii (Dianthus superbus). Din ngr. gharúfalo.

GAROÁFA garoafe s. f. Planta erbacee salbatica sau de gradina foarte bogata in specii cu frunze lunguietze cu flori roshii roz sau albe shi cu miros placut de cuishoare (Dianthus caryophyllus). Pe shiragul de garoafe care ocoleau ceardacul soarele punea o gratie de aur. GALACTION O. I 344. In cositzashi prinde garoafanflorita... Pleaca la fintina shi vine zorita. IOSIF V. 77. Ochiitzi ard shitzi arde fatza K garoafa dimineatza. ALECSANDRI P. P. 46. ◊ (Metaforic) Garoafansingerataa gurii tale... Trezeshte fortze oarben mine. CAMIL PETRESCU V. 90. ◊ Compuse: garoafadecimp sau garoafasalbatica = garofitza (2).

GAROÁFA ~e f. Planta erbacee cu flori diferit colorate cultivata in scop decorativ. * ~ de camp (sau salbatica) planta erbacee cu frunze lanceolate shi cu flori de culoare purpurie; garofitza. [G.D. garoafei] /<ngr. gharúfalo

garoafa f. gen de plante mirositoare coprinzand peste 150 de specii (Dianthus caryophyllus). [Gr. mod. GARÓFALON].

garoafla sf vz garoafa

garoafa sf vz garoafa

garoafe sf vz garoafa

garofa sf vz garoafa

garófa (est) shi oáfa (vest) (oa dift.) f. pl. e (ngr. garófalon garúfalon garófyllon shi karyofylli d. vgr. karyóphyllon care e o deformare din indianu katukaphalam „fruct mushcator” planta care produce cuishoarele supt infl. luĭ karýa nuc shi phýllon foaĭe [V. foaĭe trandafir]; alb. karafilĭ turc. sirb. bg. karanfil it. garófano fr. sp. girofie. V. calonfir caranfil shi cariofileŭ). Un gen de plante shi florĭ mirositoare cu petale dintzate care cuprinde peste 150 de speciĭ (dianthus caryophyllus). Se numeshte shi floare domneasca.

garoáfa s. f. g.d. art. garoáfei; pl. garoáfe

garoáfa s. f. g.d. art. garoáfei; pl. garoáfe

garoafa.

GAROÁFA s. (BOT.) 1. v. garofitza de gradina. 2. garoafa de camp v. garofitza; garoafa de munte (Dianthus superbus) = garofitza garoafa salbatica (reg.) floaredomneasca; garoafa salbatica (Dianthus carthusianorum) a) v. garofitza; b) v. garoafa de munte.

GAROÁFA s. v. micsandra micshunea toporash violeta viorea.

garoafa s. v. MICSANDRA. MICSHUNEA. TOPORASH. VIOLETA. VIOREA.

GAROAFA s. (BOT.) 1. (Dianthus caryophyllus) (reg.) cuishoare (pl.) scinteiutza (Transilv. shi Maram.) saschiu (Transilv.) secfiu vizdoaga (prin Transilv.) scaunulcucului. 2. (Dianthus barbatus) garofitza de gradina (reg.) scinteutza secfiu pushcalupului. 3. garoafa de cimp (Dianthus carthusianorum) = garofitza garoafa salbatica (reg.) cuishoare (pl.) (Transilv.) scinteie; garoafa de munte (Dianthus superbus) = garofitza garoafa salbatica (reg.) floaredomneasca; garoafa salbatica (Dianthus carthusianorum) = garofitza garoafa de cimp (reg.) cuishoare (pl.) (Transilv.) scinteie; garoafa salbatica (Dianthus superbus) = garofitza garoafa de munte (reg.) floaredomneasca.

garoáfa (garoáfe) s. f. Planta erbacee ornamentala parfumata (Dianthus caryophyllus). Mr. garoafla. Ngr. γαράφαλον din ngr. ϰαρυάφυλλον (REW 1727) in parte prin intermediul sb. garofo garoful garofan; cf. tc. karafil (› caramfil) it. garofano (ven. garofalo) fr. girofle cuman. garanful (Kuun 92). Dupa Daničič III 108 sb. provine din it.

GAROAFA com. in jud. Vrancea; 4.372 loc. (1995). Centru de olarit.

DIANTHUS L. GAROAFE fam. Caryopfhyllaceae. Gen originar din Europa nordul Africii Asia orientala cca 270 specii erbacee sub forma de tufe cu un sistem radicular de obicei adinc. Frunzish bogat glauscent. Floare cu caliciul aproape candrie cu numeroase nervuri. Sint cultivate in cimp shi sera pentru flori taiate decorarea parcurilor shi gradinilor gradini alpine shi stincarii shi mai putzin k plante la ghivece. Dupa durata culturii diferitele specii de garoafe sint anuale bienale sau multianuale (vivace sau perene).

Dianthus alpinus All. Specie originara din Muntzii Alpi. infloreshte varatoamna. Flori cca 3 cm diametru (petale cu margini fimbriate la virf) rozroshii cu un inel central de pete ciclamen sau purpuriiinchis solitare. Planta (cca 10 cm inaltzime) gazonanta perena. Frunze ierbacee inguste formind un covor.

Dianthus barbatus L. « Garofitze de gradina ». Specie originara din sudul Europei specie bienala poate fi shi perena daca iarna o ferim de inghetz. infloreshte vara. Flori mici numeroase (corola cu 5 petale bine intinse shi findintzate pe margini) simple sau duble cu colorit variat purpurii albe roz roshii violete punctate panashate striate cu pete circulare mai deschise la baza in corimbe. Fiecare buchet are la baza in lunile iun. iul. in jurul caliciului bractee verzi lungi liniarlanceolate ascutzite shi recurbate. Tulpina tufoasa ramificata glabra cca 40 cm inaltzime. Frunze mari verzi lanceolate recurbate cele de la baza cu petziol.

Dianthus carthusianorum L. « Garofitze ». Planta perena. Originara din sudul shi centrul Europei Asia Mica. Infloreshte varatoamna. Flori (caliciul cu scvamele brune glabre cele externe mai inguste shi ceva mai scurte decit cele interne) purpurii dispuse cca 6 in capitule. Frunze tulpinale mai late decit cele radicale liniare cu vaginele de citeva ori mai lungi decit latzimea frunzei. Planta erbacee tulpina neparoasa 1530 cm inaltzime.

Dianthus chinensis L. (syn. D. sinensis Link) « Garofitze ». Specie originara din China planta anuala bienala perena noi o cultivam k anuala. Infloreshte primavaratoamna. Flori (scvamele caliciului liniarlanceolate tzepoase aproximativ la fel de lungi k tubul caliciului petale putzin paroase dintzate) numeroase simple sau duble roz roshii albe catifelate punctate striate deseori cu desene dispuse solitar la virful ramurilor. Frunze lanceolate verzi sau glauce. Specie glabra bogat ramificata de la baza viguroasa shi noduroasa pina la 40 cm inaltzime. La inceput ramurile sint orizontale apoi devin erecte imbracate cu frunze pina la partea superioara.

Dianthus compactus Kit. « Garoafe sau Garofitze de munte ». Specie perena originara din regiunea montana. infloreshte vara. Flori (caliciul are scvamele erbacee ovate paroase lungaristate) mari purpurii dispuse in virful tulpinii. Bractee foliacee ovate. Frunze reticulatnervate (57 nervuri) latlanceolate; cu marginile paroase. Planta erbacee glabra.

Dianthus deltoides L. Specie perena sub forma de tufa originara din Europa. Infloreshte varatoamna. Tulpina cca 1525 cm inaltzime. Flori (petale adincsectate cu o pata purpurie asemanatoare literei delta) albe purpurroz sau ciclamen cca 15 cm diametru. Frunze (cca 23 mm latzime) liniarlanceolate verzi formind un covor lax (Pl. 29; fig. 167).

Dianthus gratianapolitanus Vill. (syn. D. caesius Smith). Specie perena originara din muritzii Alpi. Infloreshte primavaravara. Flori (corola cu petale rotund cuneiforme neegal dintzate) purpurii mirositoare cu diametru de 18 cm. Planta gazonanta cca 30 cm inaltzime verdepalidalbastruie cu ramificatzii terminate cu 12 flori. Frunze liniarascutzite verzialbastrui.

Dianthus neglectus Loisel. (syn. D. alpinus All.). Specie perena. Originara din muntzii Apenini shi Alpi. Infloreshte vara. Flori (petale galbene pe partea inferioara) rozstralucitor albe roshii simple sau invoalte mirositoare ushor franjurate. Frunze dense de culoare cenushie. Tulpinile inalte de 10 cm formeaza mase compacte.

Dianthus petraeus Waldst. et Kit. (syn. D. spiculifolius Schur. D. hungaricus Griseb.) « Barba ungurului Garofitza ». Specie perena originara din muntzii Carpatzi. Infloreshte vara. Flori (lamina celor 5 petale ale corolei este fimbriata pina la 1/3 scvamele caliciului ovateliptice scurtaristate) albe roz roshii placut mirositoare dispuse terminal. Fructe capsule galbene. Planta erbacee cu numeroase tulpini patrunghiulare netede indesuittufoase rar multiflore. Frunze verzi 1 mm latzime liniarsubulate cu 3 nervuri pe margini cu peri scurtzi shi rigizi.

Dianthus plumarius L. Specie perena originara din Europa. Infloreshte vara. Flori (petale cu margini intregi) numeroase simple sau duble foarte parfumate de culori putzin variate nuantzate cu vishiniu caramiziu sau brun rar unicolore la mijloc cu un ochi sau marginea limbului prevazuta cu o coroana frumoasa de culoare inchisa. Are numeroase varietatzi cu flori mijlocii mari shi mici divers colorate. Frunze verzialbastrui liniarlanceolate ascutzite. Tufa cca 35 cm inaltzime.

Dianthus seguieri Vill. Specie perena. Originara din Europa shi Asia Centrala. Infloreshte vara. Flori rozinchis la baza cu o coroana punctata purpurroshie. Frunze (35 nervuri) ingustlanceolate verzicenushii. Planta cca 50 cm inaltzime.

Dianthus silvester Wulf. Specie perena originara din muntzii Alpi. Infloreshte vara. Flori (petale putzin crestate) roz sau galbene cu reflexe roshietice 13 in virful tijelor. Tufa cca 30 cm inaltzime.

Dianthus superbus L. « Garoafa de munte ». Specie perena sau bienala. Originara din Europa shi Asia. Infloreshte vara. Flori (corola cu 5 petale a caror lamina este oblonga divizata adinc aproape pina la baza alba sau roz la partea inferioara bruna cu peri liliachii caliciul inconjurat de 4 bractee neegale) mari mirositoare ashezate in inflorescentze in forma de umbele. Frunze (cca 10 cm latzime) verzipal glabre dintzate pe margini. Tulpina cca 60 cm inalta erecta ramificata in partea superioara.