garbov ~a smf a [At: VARLAAM C. 354 / V: ~bav / Pl: ~i ~e / E: bg гърбав vsl гръƃавъ] 12 (Persoana) care are spinarea incovoiata (de batranetze) Si: cocarjat garbovit.

GARBOV ~a (~i ~e) (despre oameni) Care este cu spatele incovoiat (de batranetze de greutate etc.); ghebos; grebanos. /<bulg. garbav

garbov a. cocoshat de batranetze. [Slav. GRŬBAVŬ].

garbav ~a a vz garbov

GÍRBOV A girbovi e adj. (Despre oameni) Adus de spate incovoiat indoit (mai ales de batrinetze). Batrinul era girbov shi trist. SADOVEANU O. IV 302. Iaca se trezeshte dinaintea lui cu o baba girbova de batrinetze care umbla dupa milostenie. CREANGA P. 189. ◊ (Substantivat) Uite ce vorbeshte girbova shi neputincioasa! CREANGA P. 191. ♦ (Despre umeri spate) Incovoiat. De mult pling umilitziin umbra Cu umeri girbovi de povara. GOGA P. 7.

gírbov a adj. (vsl. grŭbavŭ ghebos [d. grŭbŭ dos spate] k jidov uriash ild. jidav shi citov ild. citav. V. girb grebanos). Indoit de batrinetza: un batrin girbov.

garbov adj. m. pl. garbovi; f. garbova pl. garbove

garbov adj. m. pl. garbovi; f. sg. garbova pl. garbove

GARBOV adj. 1. v. garbovit. 2. v. adus.

GIRBOV adj. 1. ghebos gheboshat girbovit incovoiat. (Om ~ de batrinetze.) 2. adus aplecat cocirjat cocoshat curbat girbovit inclinat incovoiat indoit plecat strimb strimbat sucit. (Cu spatele ~.)

girbóv (garbova) adj. Adus de spate. Mr. girbuv. Sl. grŭbavŭ (Cihac II 115) cf. bg. garbav sb. grbav (Daničič III 392). Der. girbovi vb. (a indoi; a se indoi spatele sub povara anilor); (in)girbovit adj. (girbov); girbovie s. f. (batrinetze); girbovitor adj. (care indoaie spatele); girbovenie (var. girboveala) s. f. (batrinetze); girboveana s. f. (Trans. articulatzie a genunchiului); girjob (var. girjobat (in)cirjob(at) cirlobat) adj. (adus de spate) incrucishare cu cirje (DAR).