galca sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ci / E: cf bg глаки pn galka ucr халка vsl галба] (Pop) 1 Umflatura sub piele Si: (reg) galcatura (1) galetusha (3). 2 Inflamare a ganglionilor de la gat sau a amigdalelor Si: (reg) galcatura (2) galetusha (4) grumazare (1). 3 Nod ingroshatura care apare la firele toarse.

GALCA ~ci f. pop. 1) Inflamatzie acuta a migdalelor; amigdalita. 2) Nod sau portziune mai ingroshata pe firele textile toarse. /cf. bulg. glaki

galca f. 1. umflatura mai ales la gat; 2. pl. amigdale. [Cf. slav. GALKA galushca].

GÍLCA gilci s. f. 1. (Popular mai ales la pl.) Inflamare a ganglionilor de la git; umflatura. Sa te informeze... citzi din plozii de acasa au avut gilci. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 42. Gilcile sa tamaduie in multe feluri. SHEZ. I 119. ◊ Expr. A trage de gilci = a face masaj la ganglionii inflamatzi. Am... o prietena meshtera care shtie sa traga de gilci. CARAGIALE O. III 47. 2. Fig. Nod la firele textile toarse. Inul curge din caier pe fus k un fir de par. Nici o gilca. DELAVRANCEA A. 6.

gílca f. pl. ĭ (pol. galka dim. d. gala din care s’a facut *galca pl. galcĭ k falca falcĭ apoĭ gilcĭ shi de aicĭ alt sing. gilca. V. galie galushca). Bolfa modilca tumoare. Amigdala. A avea gilcĭ a fi bolnav de amigdalita. V. gilma.

galca (pop.) s. f. g.d. art. galcii; pl. galci

galca s. f. g.d. art. galcii; pl. galci

GALCA s. (MED.) umflatura (pop.) bolfa galma (reg.) bubalca modalca modovalca momealca tragan valca (Mold.) boshoalca. (O ~ la gat.)

GALCA s. v. scrofula.

GALCA FOLCÚTZULUI s. v. glanda pancreatica pancreas.

GALCA SAMANTZII s. v. glanda prostatica prostata.

gilca folcutzului s. v. GLANDA PANCREATICA. PANCREAS.

gilca samintzii s. v. GLANDA PROSTATICA. PROSTATA.

GILCA s. (MED.) umflatura (pop.) bolfa gilma (reg.) bubilca modilca modovilca momealca tragan vilca (Mold.) boshoalca. (O ~ la git.)

gilca s. v. SCROFULA.

gilci s. pl. v. AMIGDALITA.

gilca (gilci) s. f. 1. Tumoare umflatura nod. 2. Amigdala. 3. (Pl.) Amigdalita. Megl. golca „nod”. Sl. galka „umflatura” (Cihac II 113; Conev 92; DAR) cf. bg. galka „inflamatzie a parotidei” pol. galka „umflatura”. Din bg. glaka „fundul gurii” dupa Draganu Dacor. V 337; anterior indoeurop. dupa Lahovary 327. Cf. galushca. Der. gilcos adj. (inflamat umflat). Este dublet al lui galie s. f. (inv. glob) din pol.; shi al lui galie s. f. (rola la razboiul de tzesut).

galca galci I s. f. pl. (pop.) amigdalita. II adj. invar. (d. oameni) prost nerod.