9 definiții pentru fărâmiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂRÂMÍȚĂ, fărâmițe, s. f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. -iță.
FĂRÂMÍȚĂ, fărâmițe, s. f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fărâmiță sf [At: ȘEZ. I, 68 / V: ~răm~, firim~ / Pl: ~țe / E: fărâmă + -iță] 1-2 (Șhp) Fărâmă (2) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FĂRÂMÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la fărâmă) Fărâmă mică. /fărâmă + suf. ~iță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FĂRÎMÍȚĂ, fărîmițe, s. f. Diminutiv al lui fărîmă. Își tăie o fărîmiță de carne de subsuoară, o dete zmăului să-i zăbăvească vremea și începu să-și strige cîinele. ȘEZ. I 68.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fărâmíță s. f., g.-d. art. fărâmíței; pl. fărâmíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fărâmíță s. f., g.-d. art. fărâmíței; pl. fărâmíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fărîmiță
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FĂRÂMÍȚĂ s. fărâmică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FĂRÎMIȚĂ s. fărîmică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fărâmiță, fărâmițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui fărâmă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fărâmică
- Își tăie o fărîmiță de carne de subsuoară, o dete zmăului să-i zăbăvească vremea și începu să-și strige cîinele. ȘEZ. I 68. DLRLC
-
etimologie:
- Fărâmă + sufix -iță. DEX '98 DEX '09