6 definiții pentru fâlfâitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÎLFÎITÚRĂ, fîlfîituri, s. f. (Rar) Fîlfîit, fîlfîire. Se auzi în văzduh o fîlfîitură puternică și se văzu dasupra porții o namilă spăimîntătoare de vultur. POPESCU, B. III 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fâlfâitúră (rar) (-fâ-i-) s. f., g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fâlfâitúră s. f. (sil. -fâ-i-), g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FÂLFÂITÚRĂ s. v. fâlfâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FÎLFÎITURĂ s. bătaie, fîlfîială, fîlfîire, fîlfîit, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfîrîitură. (~ de aripi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: fâl-fâ-i-
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fâlfâitură, fâlfâiturisubstantiv feminin
-
- Se auzi în văzduh o fîlfîitură puternică și se văzu dasupra porții o namilă spăimîntătoare de vultur. POPESCU, B. III 12. DLRLC
-
etimologie:
- Fâlfâi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09